| = gnoseologie super | diana sabat [31.Oct.03 13:35] |
| MULTUMESC! extra-material Am sa revin. Deocamdata recitesc (incerc un "copy" - nu-mi da voie) | |
| = Rugaminte | George Brasoveanu [31.Oct.03 13:59] |
| Bun asa! Totusi, era sa-mi rup retina de cateva ori. Cred ca in febra creatiei ti-a alunecat tastatura si e pacat de text. "Crezul lui Platon –reprezentand de altfel , conform caruia Noesisul reprezinta idealul final al tuturor lucrurilor – acea cunoastere universala" "realizam ca cat de eronata este atitudinea naturala" Mai sunt cateva, insa astea m-au izbit cel mai tare. Dorinta: ce-mi lipseste din acest ESEU este modul in care racordezi TU toata povestea asta la poezia vizuala. Exista ceva trimiteri vagi, insa mi-ar face o deosebita placere sa am onoarea sa citesc o aplicatie la poezia vizuala pe care o practici. Crezi ca se poate? | |
| = O mare bucurie! | Ovidiu Bufnila [31.Oct.03 14:06] |
| Premizele de lucru sunt total gresite, cu prietenie o spun. A ne raporta la o filozofie sau alta in lipsirea de nuante si fara de gandire personala adaugand, ce risipa! Dar trebuie sa recunosc frumusetea constructiei construita de Neisa pe care o pretuiesc pentru acest eseu incantator! Este o mare bucurie pentru mine sa intalnesc aceasta incercare frumoasa asupra lumii! Limitarea sau nelimitarea este insa un construct de eroare sau chiar un mic defect nu de perceptie ci de interpretare. Interpretand, putem hoinari prin gnoze bucurandu-ne! Neisa construieste in acest fermecator editorial o adevarata bucurie! Voi adauga bucuriei ideea de proces. Imaginea lumii, opozitia TU-EU, TU-EU-NOI-Ceilalti este un construct iluzoriu. Limitele nu exista ele nefiind caci starea de univers, fiind aceasta o Cosmogonica de rangul I sau o Cosmogonie Metaforica, este a unei simultaneitati discrete. In toata aceasta chestiune, exista o fundamentala a secretului fiind aceasta fundalul. Si nici aceasta nu ar fi o opozitie. Pe scurt, tu, care citesti aceste lucruri pe ecranul tau, esti in fapt un proces in intima lui procesualitate. Hazul nebun e ca ceea ce consideri a fi geometria euclidiana a propriului tau ecran e un construct fals, unghiurile ecranului nefiind. E doar o frumoasa aparenta. Neisa, e o mare bucurie eseul tau! Ovidiu Bufnila consilier de imagine virtuala si perversa si de razboaie semantice | |
| = corectura de dimineață | Andreea Drăguleasa [31.Oct.03 14:09] |
| Scuze dacă încep prin a-ți semnala greșeli de tipărire. E mai ușor pentru un outsider să le observe: "campusa" - compusă "esterioare" - exterioare "italnim" - întâlnim "obiecate" - obiecte "naostră" - noastră" "seminificand" - seminificând "acestori" - acestor "ucidera" - uciderea "spiritula" - spirituală "paote" - poate Revin mai târziu. Numai bine! Andreea | |
| = Cu scuze si multumiri | Neisa Conta [31.Oct.03 14:19] |
| Dragilor, scuzele mele pentru ca am dat bunul de tipar inainte de purecarea cu amanuntul a erorilor... :( Deh, cred ca apucasem sa obosesc de cat am stat pe text si vroiam sa-l vad cum se comporta in spatiu. :) Mai erau si erorile de setare a tag-u-rilor... pozele.... uffff... mult. Oricum va multumesc de ajutor, de data asta chiar m-am inhamat la drum de-un ESEU (a votre, maitre Jorj ;) Si ca venii vorba George: Legatura Noesisului cu poezia vizuala sune eu! :)) Credinta mea in ele, ca sa fim expliciti. Gata, ma intorc la micul si prafosul job de corector! | |
| = propunere pt editor | Andreea Drăguleasa [31.Oct.03 14:33] |
| Uite de-asta zic eu că ar fi bine dacă s-ar putea crea în noul site opțiunea de preview înainte de postarea unui text. Are multe beneficii, sper doar să nu fie prea greu de implementat. Andreea | |
| = observatie | Irina Sandu [31.Oct.03 14:44] |
| N-am mai citit de ceva timp un eseu atat de incitant pe site. Singurul repros este legat de referintele bibliografice: caracterul oarecum stiintific al textului este umbrit de deficitara lor redactare. Eu vad necesara o revenire asupra lor. Idealia | |
| = neisa !! | Radu Herinean [31.Oct.03 14:53] |
| te rog sa lasi textul ascuns pana cand vad care sunt problemele cu layoutul multumesc | |
| = L`etat c`est moi | George Brasoveanu [31.Oct.03 16:07] |
| Evidentierea unor categorii recognoscibile nu poate sa aduca decat precizie unui discurs (cat ar fi el de poetic) si are avantajul de a permite realizarea unor diferentieri absolut necesare. Insa distanta dintre retorta si sublimat imi pare prea mare in momentul de fata. Rugamintea mea era sa umpli golul asta. | |
| = Andreea, Idealia, George | Neisa Conta [31.Oct.03 16:15] |
| Andreea: Ai dreptate, cred ca Radu s-a prins azi definitiv de faza asta! Idealia: Am mai revenit. George: Putintica rabdare... ca nu dau turcii... :)) Stii doar vorba aia: cine nu mananca bataturica, nu manaca ochisor! (pentru cine nu cunoaste, este vorba de o trimitere la bancul cu cei doi viermisori -tata si fiu, desigur-) A bon entendeur... | |
| = excelent | sanda deme [31.Oct.03 16:47] |
| Neisa, este extraordinar pentru mine sa citesc un eseu complex si in rezonanta cu structura mea interioara, o sa-ti scriu o completare, (sper sa fie reusita)la ideile enuntate de tine.Cred ca avem un mod asemanator de gandire. incantata de lectura Sanda | |
| = nu voi ma laud, nici nu voi sa te-nspaimant | liviu dascalu [31.Oct.03 21:41] |
| Neisa, intrucat am terminat o facultate de filosofie, un masterat in teorii ale interpretarii si sunt doctorand in Dupafizica (meta inseamna si "dupa", in greaca; "Metafizica" a fost un titlu improvizat de comentatorii aristotelici pentru a desemna un corpus de texte filosofice posterioare redactarii Fizicii), as putea sa-mi dau cu parerea despre textul tau. Dar ar fi o munca fara nici un fel de satisfactii sa critic greseli izbitoare nu doar de scriere a unor cuvinte ci si de elaborare a unei fraze. Un filosof trebuie sa stie ca nu e nici o graba, nicicand, cand filosofezi, asa ca nu o inteleg pe a ta. Citirea acestui text a fost o experienta de-a dreptul frustranta. Iti mai dau un ragaz, pana maine, sa faci curatenie in acest editorial. | |
| = sfat prietenesc | liviu dascalu [31.Oct.03 21:52] |
| De asemenea, mai ai timp sa citesti inca o data Dictionarele, Enciclopediile, Rezumatele de pe Internet, pentru a vedea daca putinele informatii gasite indreptatesc dezlantuirea speculativa a eseului tau. Eu cred ca nu. Consider ca eseul tau e un exemplu prost de literatura de idei, si pentru a descuraja orice tentativa inspirata de demersul tau imi propun sa arat toate neajunsurile textului tau. Cred ca mai ai timp sa urmezi sfatul lui Radu Herineanu, si sa-ti retragi textul, pentru o minutioasa cercetare. | |
| = Eden si Liviu | Neisa Conta [01.Nov.03 02:20] |
| Eden, astept cu multa bucurie materialul tau, iti dai seama ca m-am gandit ce-o sa zici, speram de fapt sa fie un indemn la scris. :) Draga Liviu, "dezlantuirea speculativa" a eseului meu are niste radacini bine argumentate in subsolul textului, nu stiu daca ai remercat. Deci sunt discutate si citate pareri in domeniu ale unor domni pe care, in urma orelor de lectura a diverse materiale ("Dictionarele, Enciclopediile, Rezumatele de pe Internet") cercetate pt a edita acest eseu, le-am simit cel mai aproape de teza pe care am vrut eu s-o demonstrez. Si pe care am si sustinut-o in finalul textului, unde spune clar "semnificatia mea personala". Nu se doreste absolut deloc o lucrare care sa acopere toate tendintele, interpetarile definitiile in domeniu, de asemenea NU este un comunicat catre Academia Romana. Este o lucrare ca sa zic asa cu caracter informativ general, o punere in scena a unor idei care mie imi sunt dragi. Altminteri, felicitari pentru masterele tale, n-as vrea sa ma laud sau inspaimant nici eu, dar cam am si eu asa ceva. Nu in "dupa"fizica, dar in domenii care cel putin justifica apropierea de astfel de piscuri ce nu mai sunt apanajul doar al filozofilor puri la ora de fata. Asa ca iti urez succes in constructia replicii tale in care vei arata neajunsurile textului meu. Desi ar fi energie investita mai cu temei, zic eu, daca ai scrie mai degraba si tu un eseu pe tema data, in care sa evidentiezi ALTE pareri si atitudini in legatura cu subiectul dat decat cel de fata. Cat despre ce-a vrut Radu sa spuna: sunt convinsa ca tu cunoasti semnificatia cuvantului "layout"... Nu? Era vorba de niste probleme de setare a html-u-lui pe care l-am folosit pentru editare. Si dat fiind faptul ca ai putut vedea textul, inseamna ca s-au rezolvat. | |
| = cica si eu | Radu Micu Ciomag [02.Nov.03 11:55] |
| Deci. Promit ca citesc pana la capat. Dar inainte sa zic si eu niste chestii. Nous este mintea, facultatea de a rationa. Noesis este cunoasterea acumulata prin aceasta facultate. Noema este unitatea de noesis, un fel de notiune din logica. Dianoia, nu di noia, este insusi procesul cognitiv. | |
| = Omerului | Neisa Conta [02.Nov.03 13:14] |
| :))) Omer dragule... cred ca pana maine daca voi sta pe textul asta, si tot voi mai descoperii ceva typos strecurate! Deh, asa e cand te inhami la demersuri majore de tipul respectiv. Merci pentru vizita si remarci. | |
| = critica filosofica | liviu dascalu [04.Nov.03 20:00] |
| 1. Noesis nu e un termen psihanalitic. 2. Limbaj impropriu: "Merleau-Ponty observa (...)". In filosofie nu se fac observatii, ci interpretari, teoretizari; nu exista un "dat obiectiv" care cere sa fie observat. Insasi ideea existentei unui asemenea dat e o chestiune mult discutata si discutabila, fireste. 3. "Asa cum observa Merleau-Ponty, intotdeauna noi experimentam mai mult decat experienta in sine." Nu ai dreptul sa folosesti termeni daca nu ii definesti in raport cu un anumit context. In acest caz, ar trebui sa arati diferenta dintre "experienta" si "a experimenta" la Merleau-Ponty; asta in caz ca formularea ta reia concepte ale autorului la care te referi, si nu sunt o parafraza foarte indepartata de original. In stiinta, "experiment" si "experienta" sunt termeni cu sfere foarte apropiate, daca nu chiar identice. 4. In propozitia imediat urmatoare, folosesti alti termeni pe care nu-i explicitezi - "transcendenta", "imanenta" -. In mod traditional, cei doi semnifica in mod cu totul diferit. Tu trebuie sa demonstrezi ca sub paradoxul acestei formule se regasesc intuitii filosofice valide. Merleau-Ponty si Husserl nu au intrat in constiinta publicului larg, ca sa te referi cu atata usurinta la un "deja stiut". 5. Putin mai departe, te referi la lucrarea "the Ideas" a lui Husserl. Nu exista o asemenea lucrare. Fiindca scrii in romana, trebuie sa folosesti fie titlul original, in germana, fie traducerea lui in romana. Pot sa te ajut cu prima varianta: "Ideen zur einer reinen Phaenomenologie und einer phaenomenologischen Philosophie". 6. In continuare, spui ca Husserl "deja nu mai vorbeste despre acte intentionate si continut". Nu exista "acte intentionate", ci "intentionale". "Intentie" este un concept filosofic forjat de Husserl, pornind de la limbajul uzual. In limba romana s-a incetatenit aceasta formulare. Mai grav este, insa, ca spui "deja", "deja nu mai vorbeste de acte intentionale si continut". Introduci un nou personaj conceptual, cu aerul ca ai vorbit despre el pe cele cinci sute de pagini dinainte. In roman o fi posibil sa rupi astfel ritmul, nu si in filosofie. 7. "descriu esenta constiintei asa cum o privim azi", e o eroare grosolana: astazi constiinta e privita in tot atatea feluri cati filosofi sunt, aproape. Parca ai face parte din ilustra traditie a materialismului dialectic: doar marxistii spun "asa cum privim azi fenomenul acesta". "Noi, cei care stim". Nu imi face nici o placere sa corectez lucrari de control, asa ca o sa iau o pauza de o cafea, si o sa revin cu noi observatii. | |
| = continuare | liviu dascalu [04.Nov.03 20:25] |
| 8. Nu definesti intentionalitatea. Greseala capitala. Hai sa le spun eu cititorilor. Constiinta inseamna, la Husserl, constiinta a ceva. Nu exista o interioritate, un subiect, gol de continut, si obiectul, exterioritatea, si necesitatea unei relatii dintre lucruri atat de diferite. Ci constiinta este "deschisa", in chiar forul ei intim, catre exterioritate. Heidegger exprima aceasta intuitie prin formula "in-der-Welt-Sein", omul e o fiinta care se afla in lume; nu la modul indiferent al unui ciocan in raport cu o para, care nu au nimic in comun, ci al unei deschideri catre fiinta lucrurilor, care alcatuieste insasi esenta omului. Nu exista mai intai un subiect, care s-ar hotari, la un moment dat, sa se indrepte spre ceva exterior, ci ne aflam, ca oameni, de la bun inceput in "mijlocul" lucrurilor. 9. "pozitia pe care insusi ego-ul o mentine". Ce e aia "pozitie"? Obiectul nu se "da" ca atare constiintei. Datul e format din o "materie" (hyle) senzoriala, iar obiectul o forma aplicata acesteia de catre constiinta. Termenul de "pozitie" exprima faptul ca subiectul are un rol activ in determinarea obiectului. 10. Noeza e latura subiectiva a actului constiintei, noema e ceea ce corespunde obiectului. Tot ceea ce spui in acel fragment in care vorbesti despre noeza si noema e prolix, uneori fara nici o legatura cu limbajul husserian. "conceptul de perceptie este perceput, judecata este judecata" e exemplul cel mai flagrant. 11. "Mai degraba relatia cu lumea e dictata in avans, si ceea ce ma ghideaza pe mine in lume este noemata". Nu e nimic dictat in avans. Daca ai fi aprofundat conceptul de reductie fenomenologica, ai fi fost in masura sa spui ceva cu sens despre "atitudinea naturala". Dar despre asta, dupa ce mai fumez o tigara. | |
| = Platon si Aristotel combat activ | liviu dascalu [04.Nov.03 20:34] |
| E bai mare in pagina asta, fiindca Platon si Aristotel au inceput sa combata activ textul tau. Ba, Platon mai face si un semn pe care Felix Grai, din nebagare de seama, l-ar putea lua drept obscen! | |
| = reductia fenomenologica | liviu dascalu [04.Nov.03 20:44] |
| Ce este reductia fenomenologica? Inseamna, pe scurt, sa faci abstractie de tot ceea ce "se spune" ca este. De toate positum-urile - am vorbit mai inainte de ceea ce "pune" subiectul -. Pai de ce oare? Fiindca multe zice lumea, si laolalta cu ea, si filosofii, si oamenii de stiinta, si nu mai stii pe cine sa crezi. Daca iei un burete fenomenologic si stergi cu el tot ce e scris de ceilalti pe tabla "lumii", ramai cu ... Nu ati ghicit, nu cu tabla goala. Ci cu intuitiile. Pornind de la ceea ce intuim noi cu mintea noastra, vom putea spune ce e cu adevarat si ce nu. Vom face o noua stiinta, Stiinta Fenomenologica, mai adevarata decat tot ce s-a spus. Vom reconstrui societatea pe bazele stiintei fenomenologice. Dar, ca idee, sa ramana atat: ca Toma necredinciosul, Husserl vrea sa "vada". Numai dupa aia o sa si creada. Asa ca noemata nu ma ghideaza cand am de-a face cu lumea. Ci intuitiile pure. Intuitia neviciata de preconceptii de tot soiul. Nimic dictat in avans, asadar. Motto-ul lui Husserl: "Inapoi la lucrurile insesi"; "Zur Sache selbst". Sa uitam toate teoriile, de la Platon incoace. Sa gandim cu propriile capete. | |
| = Sa gandim cu propriile capete. | Neisa Conta [05.Nov.03 02:15] |
| Foarte interesante completarile tale, Liviu! :) Dar raman la parerea mea: ar fi fost energie investita mult mai cu folos sa fi scris tu singurel o lucrare care sa precizeze, cuprinda, descifreze, argumenteze, postuleze si ce-altceva-mai-consider-tu ca nu face textul meu. Mai intai de toate, nu cred ca va sta prea multa lume sa lectureze comentariile tale mai ales in aceasta noua forma a sitului, unde ORICUM e super peste mana sa citesti asa ceva. Pacat de efort, zau! Mai ales ca in finalul comentariului tau spui ceva cu care, iata, sunt mai mult decat de acord: "Sa gandim cu propriile capete." | |
| = Incearca a avea mai multa coerenta formala | Marica Sorin Claudiu [11.Dec.04 20:55] |
| "Noeza", in terminologia husserliana nu poate fi gandita decat in opozite cu conceptul de noema. Atata timp cat noeza reprezinta, spunand foarte grosier, polul gandirii, noema este corelatul ei obiectiv, obiectul pe care aceasta gandire il intentioneaza. Te citez : "Husserl a adoptat termenul grecesc pentru a sublinia caracteristicile intentionalitatii actelor mentale." Pana aici totul este relativ bine deoarece polul intentional al constiintei este intradevar noeza. Insa, daca privim cu mai mult recul colajul rapsodic si general de nume si trimiteri la mari ganditori pe care-l efectuezi, nimic nu mai este acceptabil. Asta deoarece nu intelegem ce are de-a face "noeza" husserliana cu "spiritul lumii" grecesc sau cu nominalismul lui William Large. Acest colaj este "rapsodic" si nu "simfonic" deoarece lipseste o teza sau o idee de ansamblu. | |