| = Zorba Grecul inspirat de Panait Istrati | Calimero [06.Oct.03 13:22] |
| Poate e un lucru stiut, poate ca nu. Personajul Zorba i-a fost inspirat lui Nikos Kazantzakis de personalitatea si persoana lui Panait Istrati, de care era fascinat. (Tipologic, comportamental, nu neaparat biografic si anecdotic - pentru ca a existat si o persoana reala Zorba - citat aproximativ din Mircea Iorgulescu , prefata la "Mediterana" lui Panait Istrati. Mai citez de acolo: "Caci, daca totul se sfarseste prost la Istrati, dezastrul e intotdeauna maret, falimentul e mereu minunat, prabusirea e nesimtit apoteotica." Ne amintim din filmul lui Cacoyanis ca, dupa prabusirea "telefericului", Zorba, surprins si el, isi revine si exclama mucalit: "Hei, Boss, ai mai vazut o prabusire ca asta ?". Calimero | |
| = Ai dreptate... | Mariana Pascaru [06.Oct.03 21:25] |
| Intamplator sunt membra a Asociatiei "Prietenii lui Panait Istrati" si am citit si "Raport catre ..." al lui Kazantzakis care este o autobiografie interesanta. Am aceste ganduri referindu-ma in primul rand la actorul extraordinar care a fost Quinn. Cum Istrati si Kazantzakis au fost prieteni si amandoi greci Zorba le apartine. Multumesc Calimero pentru comentariu, foarte interesant si am luat aminte la ceea ce mi-ai scris. | |
| = Inuk, Moriz, Quasimodo, Zorba... | Ciobanu Sergiu [06.Oct.03 21:46] |
| S-ar putea ca sa fie cupolele cele albastre numai un pas de cer pe o buza alba de piatra, poate ca Dumnezeu are el albastrul predefinit pe cupolele bisericilor...Insa inainte de toate - chiar si de Onasis - este categoric un miros de ghiata ascutita de eschimos incalzindu-si talpile pe sfarcurile firbinti ale barbatului ei, se simte firbintea inima a intorsului de la razboi mangaind fruntea blonda a necopilului lui de dragul sotiei ramase acasa, se redefineste cu siguranta saltul acela dintre filigrandele de piatra undeva la Notre Dame si se canta, vesnic se canta si se danseaza, pe o plaja, de necazul daramarii definitive si totale...Sirtakis... | |
| = Inuk, Moriz, Quasimodo, Zorba... | Ciobanu Sergiu [06.Oct.03 21:50] |
| S-ar putea ca sa fie cupolele cele albastre numai un pas de cer pe o buza alba de piatra, poate ca Dumnezeu are el albastrul predefinit pe cupolele bisericilor...Insa inainte de toate - chiar si de Onasis - este categoric un miros de ghiata ascutita de eschimos incalzindu-si talpile pe sfarcurile firbinti ale femeii lui, se simte fierbintea inima a intorsului de la razboi mangaind fruntea blonda a necopilului lui de dragul sotiei ramase acasa, se redefineste cu siguranta saltul acela dintre podurile de piatra undeva la Notre Dame si se canta, vesnic se canta si se danseaza, pe o plaja, de necazul daramarii definitive si totale...Sirtakis.. | |