| = >diana pascu | Anne Marie Oprea [19.Sep.03 15:51] |
| draga Diana, uite toata povestea, cap-coada, sper ca Ilincai tale sa-i placa. | |
| = mi-a placut | liviu dascalu [19.Sep.03 18:35] |
| Povestea e bine scrisa, copilului care iti scrie acum i-a placut. Dar nu vreau ca printesa sa sforaie, si nu-mi placu nici polonicul din care ursuletul voia sa-si faca un coif. In rest, sper sa o publici si sa gasesti mici cititori pentru ea. Sper ca nu se ingramadesc toti la jocurile pe calculator. | |
| = liviu dascalu > multumiri | Anne Marie Oprea [19.Sep.03 23:09] |
| iti multumesc pt sugestii, dar mie imi place faptul ca printesa sforaie, fiindca si printeselor li se intampla lucruri obisnuite, ele nu mai traiesc demult in turnuri de fildes. Iar chestia cu polonicul.. Mufi s-a lasat dus de val :)) asa cum ni se intampla tuturor cateodata. apreciez faptul ca ai avut rabdare sa o citesti, si iti multumesc pt feedback. | |
| = pentru copii ca mine și ca tine :) | Eugenia Buzatu [19.Sep.03 23:50] |
| m-am lamurit...clar : - Zmeul e de fapt rău doar când e la serviciu - trebuie să-mi spăl urechile în fiecare zi pentru că altfel o să mi se spună baba Neagra când o să fiu babă, sigur, dacă o să fiu babă vreodată...dar...cine știe?! - nu trebuie să ii mai dau supa de aguridă și nici totulețe de cărămidă pisată lui Luca pentru că pur și simplu ursuleții de pluș nu au nevoie de mâncare să se facă mari. și nici să se facă mari nu au nevoie, de fapt. | |
| = Shrek reloaded | Daniel Stuparu [02.May.04 18:56] |
| Interesantă povestioara, dând poate în primul rând mărturie cu privire la potențialul creator și imaginația generoasă a autoarei. Singura noastră rezervă și precizarea ce se impune a fi făcută e că acest imaginar nu ar trebuie să zburde la întâmplare (nu insinuez că acesta ar fi cazul de față, atrag doar atenția asupra unui fapt), ci urmând - în opinia noastră - un fir al Ariadnei de la bun început conștientizat, asumat ca atare. Astfel, sub masca unui text ce se adresează în aparență preșcolarilor se poate ascunde ceva mult mai profund - vezi "Candide" (Voltaire), "Piticuț zis Cinabru", "Însemnările despre viață ale motanului Murr" (E.T.A. Hoffmann) sau "Parfumul" (Süskind), pentru a da doar câteva exemple. Altfel, există riscul de a cădea în banalitate, risc ce trebuie subliniat de la bun început. Oricum, textul de față - atât prin originalitate cât și prin lungime - se impune ca un important pas înainte în raport cu producții mai vechi ale d-șoarei Anne Marie. Numai de autoare depinde dacă de la stadiul în care se află scriitura dumisale în momentul de față se va merge spre culmi și profunzimi nebănuite - potențial există, repet - sau va coborî la nivelul unor locuri literare comune. Singura șansă ar fi, credem, ca autoarea să-și ia scrisul în serios și să își însușească anumite lecturi obligatorii în direcția pentru care se pare că are propensiune. Noi îi dorim succes. | |
| = thanks | Anne Marie Oprea [02.May.04 19:11] |
| :)) cred ca una dintre problemele mele tocmai faptul ca am citit prea mult. Iar din cauza ca altii scriu atat de bine, si am avut privilegiul de a le cunoaste operele, nu ma iau prea mult in serios. :)) Iar "Parfumul" de Suskind nu mi se pare deloc o poveste care s-ar putea adresa copiilor. No way Jose! | |
| = Das Parfüm | Daniel Stuparu [10.Dec.18 14:27] |
| Tocmai asta încercam să sugerez și eu prin comentariul anterior (spuneam: "Astfel, sub masca unui text ce se adresează ÎN APARENȚÃ preșcolarilor se poate ascunde ceva mult mai profund...", vide supra). În fond, copiilor nu se adresează nici una din cărțile amintite, ideea era să adaugi la rândul tău în ceea ce scrii acel plus de gravitate și sens care să facă și din textele tale ceva cu adevărat memorabil, nu doar plăcut la lectură. Și apropos de Süskind, pe care zici că l-ai citit și împărtășești convingerea că nu se adresează copiilor ("no way, Jose!") - în ce constă în opinia matale acel ceva ce dă profunzime unei istorioare în fond nu cu mult diferită de cea a ursulețului de pluș de care vorbești? Ce încearcă să prezinte autorul sub masca afabulației cu pricina? S-auzim... | |
| = With all due respect - mai e ceva cale... | Daniel Stuparu [03.May.04 16:27] |
| Ei vezi, cherie? O fi tăcerea de aur, dar în cazul de față... | |
| = yeah, right | Anne Marie Oprea [08.May.04 17:18] |
| lol. in nici un caz nu am tacut fiindca as fi proasta si fara opinii:)). pur si simplu nu prea mai intru pe site si nici nu m-au interesat in mod deosebit comentariile dvs.ulterioare. Iar acel "ceva" pe care-l are "lio parfam" este uratenia. In nici un caz nu i-as recomanda copilului meu cartea asta, tot asa cum nu i-as recomanda "luni de fiere" sau "am fost doctor la auschwitz". Iar "piticul cinabru" este o carte pe care eu am citit-o prin clasa a treia si mi-a placut. Poate fiindca copiilor le plac povestile moralizatoare, cine stie :) | |
| = În aceeași ordine de idei... | Daniel Stuparu [08.May.04 18:14] |
| 1. Mă poți tutui, să nu ne formalizăm inutil. 2. Într-adevăr, credeam că, atunci când spuneai că "Parfumul" nu e destinat celor mici, făceai referire la sensurile mai adânci din roman - tu te gândeai de fapt la prezentarea lui Grenouille (broască), personajul lui Süskind, care e într-adevăr grotesc. Eu făceam aluzie la dedesubturile parabolice ale acestui roman scris în cheie alchimică. În final, personajul se identifică cu esența pe care reușește s-o descopere, transfigurând astfel într-un fel urâtul. Se oferă apoi pe sine celorlați într-un soi de auto-da-fe în care ceilalți îl sfâșie în mod canibalic fără să se poată reține. Îți amintești fraza cu care se încheie romanul? "Era pentru prima oară când ei făcuseră ceva DIN IUBIRE". Adică hidosul Grenouille ajunsese să inspire până și iubirea "care mișcă soarele și celelalte stele", cum spunea cineva, datorită descoepririi sale. Lucrurile sunt ceva mai complicate în fond, dar în linii mari aceasta e linia pe care evoluează romanul - căutarea Pietrei Filosofale. În "Piticuț zis Cinabru" e vorba de ceva similar. Și sigur că poate fi citit și în clasa a treia, dar pentru înțelegerea textului din subtext lectura se cere reluată, cel puțin în opinia mea. Câți ani i-au trebuit maestrului Paleologu să înțeleagă "Treptele lumii sau calea către sine a lui M. Sadoveanu"? Și noi am citit "Baltagul" din fragedă pruncie, ceea ce nu înseamnă că l-am și înțeles. De aceea ziceam ce spuneam. Încolo, sigur că fiecare e liber să facă cum crede, în fond discutăm și noi ca-ntre colegi de condei - mai schimbăm o idee, o părere. Am I right, Jose? | |
| = uratenie.. hm | Anne Marie Oprea [11.May.04 19:01] |
| eu ma refeream la uratenia sufletului, si nu la uratenia fizica. in fine, ar fi mult de vorbit pe tema asta, iar eu chiar nu am timp. | |
| = Und es geschieht nichts Neues unter der Sonne... | Daniel Stuparu [12.May.04 13:02] |
| Scuze se găsesc întotdeauna, totu-i să știi ce vrei. | |