| = "parere" | Eugenia Buzatu [13.Sep.03 17:35] |
| "umbra din cauza careia mi s-a dus vestea si din cauza careia radeau fetele in umbra mea" ...imi pare cam in plus "umbra mea era mandria mea "...de ce nu "umbra era mandria mea" si atat? "dar nu mai mi-e frica de moarte"...de ce nu "dar mie nu imi mai e frica de moarte"? cred ca am mai citit o varianta dar asta imi pare mai buna... | |
| = "raspuns" | liviu dascalu [13.Sep.03 17:56] |
| Multumesc pentru comentariul tau implicit, pe site sunt cam putine comentarii tehnice. Repetitia are o functie expresiva, in poezie sau muzica, stiu ca stii, poate ca nu mi-a iesit. In fine, uneori simt nevoia sa stalcesc limba. Iarasi nu stiu daca mi-a iesit. Poate isi mai dau si altii cu parerea. | |
| = un fel de raspuns | Eugenia Buzatu [13.Sep.03 18:07] |
| :) asa e ... sunt prea putite comentarii tehnice...nici comentariul meu nu a vrut sa fie chiar un comentariu tehic..nu de alta dar nu cred ca pot face comentarii pertinente, tehnic vorbind...era mai mult pentru lamurirea mea...deh...fur si eu cum pot si de la cine pot :) | |
| = pas in umbra si impas tehnic | Stefana Daos [13.Sep.03 18:32] |
| Am gasit in Dao(s) de Jing, scris urmatoarele: e mai buna varianta asta. umbrele sunt bine acolo unde sunt, asa multe, auto(de)generative. ale tale. Iar poezia ta, Liviu, in general e greu de comentat tehnic,ea indeamna la reconsiderari a ceea ce e "estetic" versus 'autentic", poezia ta(nu doar asta) penduleaza intre cele doua, la granita (paradoxala) dintre "optzecism" si "fracturism". Nelinisteste cititorul, prin traire-emotie etc. dar si criticul care se vede nevoit sa isi repuna in discutie "canonul." , | |
| = unde-s bilele negre? | liviu dascalu [13.Sep.03 19:12] |
| Partea a patra e de umplutura, incerc sa adorm vigilenta cititorului, ca sa-l palesc la moalele capului cu finalul. Acum, ca m-am "deconspirat", nu mai pacalesc pe nimeni. inmost, te-as intreba de ce nu mai scrii haiku-uri; acolo chiar nu ai nevoie sa furi nimic de la nimeni. Stefana, mai zi-ne de fracturism. Daca am devenit un poet "autentic", e bine, ma tem sa nu fiu prea pedant, ca "dascal". Daca se poate, dintre nemultumitii de calitatea acestui poem, cateva bile negre. | |
| + ma iubesc la fel de mult | Michel Martin [13.Sep.03 19:34] |
| Nu comentez. | |
| = parere | Anca Veronica Anghel [13.Sep.03 20:25] |
| Liviu, poezia este slaba, puneti ochelarii criticului si ai sa te lamuresti. Daca tu asta intelegi ca poezia este o strategie cum sa lovesti cititorul in moalele capului, iti spun ca gresesti. Sincer sa iti spun m-ai dezamagit prin replicile date lui inmost. Inmost a punctat foarte bine cateva din stangaciile poemului tau. Doar vezi si tu ca are dreptate. Vorbeai acum cateva zile pe site despre agramaticalisme, iar acum spui " uneori simt nevoia sa stalcesc limba. Iarasi nu stiu daca mi-a iesit." Mh, dragul meu sunt cititori si cititori care se lasa mai mult sau mai putin "loviti in moalele " capului. Oricum nu aceasta ar trebui sa fie preocuparea scriitorului autentic. Nu crezi ? Probabil ca nu. Anca Veronica Anghel | |
| = schwartz | Stefana Daos [13.Sep.03 21:46] |
| "marginea cuvintelor urii diluate a lipsei de sens a tacerii ei prelungindu-se ca un cantec in noapte fara sens poate doar trist si clar cu cuvintele spuse rar" asta e o secventa in care le ametesti rau de tot, te-nvarti pe loc intr-un nonsens nesugestiv( ca mai exista si o tehnica a 'nosnsensului' fecunda in sugestii) aici e trasa rau de par. dar oricum spuneai ca e de umplutura, diluarile astea deliberate pot reprezenta intr-adevar o strategie, nu contest, dar partea pe care ti-am semnalat-o nu ca e diluata, e balbaiala. mi se pare mie sau invitatia la let's talk about "fracturism" era o ironie? si de ce nu ironia e la "liber", be my guest:) | |
| = salutare, umbra veche! | viorel gaita [13.Sep.03 23:49] |
| Liviule, in ultimul timp mi s-a parut ca te cam pierdusesi pe tine insuti. Ma intrebam chiar daca nu cumva era umbra ta (si nu tu) cel pe care il cunoscusem, nu demult, in versurile tale. Cu poezia asta incepi sa te suprapui peste umbra. Pe tine, tie te redai, cum ar zice o "umbra veche". | |
| = Daos, dominique, michel, ioanid | liviu dascalu [14.Sep.03 23:32] |
| In urma criticelor, am considerat de cuviinta sa operez niste modificari in text. Cel mai mult mi-a folosit exigenta Stefanei Daos, ii multumesc. As fi curios daca impresia de balbaiala se mentine. Pt. A.V. Anghel. Inteleg ca te-am convins de relelele mele intentii :)). Mi-a folosit, tardiv, una din sugestiile lui inmost. Agramaticalisme poezia mea nu contine. Cat despre increderea ta in bunul meu simt de critic, ma flatezi. Dupa cum stii, paiul in ochiul celuilalt e mai vizibil decat barna personala. De aceea e nevoie de critici care sa stea cu lupa pe tine. Iti multumesc si pentru comentariul precedent, care chiar ca mi-a folosit. De data asta nu cred ca e cazul sa-mi retrag textul, insa. Viorele, ma bucura faptul ca ai revenit cu un comentariu, dar avand in vedere faptul ca generalizezi, m-ar interesa o opinie mai punctuala asupra textelor mele. Presupun ca nu haiku-urile ti s-au parut scrise de "umbra" mea, ci mai degraba proza limfatica despre "kaneru" si poezioara cu fantome, care trebuie refacuta de urgenta. Dar inca nu mi-e clara opinia ta despre textele mele. In fine, cand o sa ai timp... Michel, ca sa fiu sincer, versul respectiv mi-e cel mai drag din cate am produs. | |
| + stea cu noi, zise... | Dan Mitrut [15.Sep.03 02:12] |
| na, uite, am poposit si eu cu mare placere la acest text care m-a impresionat prin sinceritate: "in fond nici mie nu-mi inteleg toate faptele si gandurile si totusi ma iubesc la fel de mult" "buzunarele pline de soareci si intai de toate umbra mai neagra mai incapatoare" "poezia a inceput cu o bucata din song of myself scris unei iubite pe care voiam s-o sun" e un stil de a scrie ce picura exact pe strunele inimii mele, pentru ca exprima putere. ] "nu stiu, poate ca o sa radeti dar nu mai mi-e frica de moarte" aici poate acel "mai" rupe forta ultimului vers (parerea mea). uneori topica inversata pentru mine e o sperietoare. mi se pare ca seamana cu gheata care se topeste sub talpi (topica inversata):-) mi-ar fi foarte usor sa lucrez un comentariu livresc. finalul crestin (voit sau nu :-) )m-a dezarmat. las luciditatea la o parte pentru un text mai prost si raman aici in re re re citire. cu respect, Mag | |
| = Mag | liviu dascalu [15.Sep.03 17:10] |
| "dar ma iubesc la fel de mult/ ca pe aproapele meu" e un vers mai crestin decat pare la prima vedere. Ultimul vers poate primi orice interpretare, in functie de cititor. Ma bucur de vizita. As vrea sa nu-ti infranezi spiritul critic, am nevoie de luciditatea comentatorilor mei mai ales la textele mai proaste. | |
| = oameni si soareci | viorel gaita [15.Sep.03 22:24] |
| Liviule, daca nu te comentez nu inseamna ca nu te citesc, inseamna pur si simplu ca textele tale anterioare n-au vibrat cu niciuna dintre corzile sufletului meu (suna cam pretentios, dar e destul de plastica imaginea). Textul asta a vibrat, si daca o chitara normala are 6 corzi, sa zicem ca a vibrat cu corzile 3, 5 si 6. Pentru mine asta conteaza cel mai mult:vibratia. Inseamna ca ti-ai purtat degetele sufletului peste corzile chitarii sufletului meu. Inseamna ca ai comunicat. Hai ca mai patetic de-atat nu pot sa fiu. Se vede c-ai citit multa poezie, c-ai topit-o in propriul creuzet si ca incerci sa o torni acum in alte forme. Si Dimov avea o poezie (Mit) cu un "soarece de dimineata", care soarece ii marcase copilaria si adolescenta cu "ochiul lui ca un biloi, negru si sticlos". Poezia asta a ta imi place pentru ca ridica un pic draperia din fereastra atelierului de creatie. Rog un cenzor vigilent sa scoata unul dintre comentarii, in caz ca apare de doua ori. Am fost delogat in timp ce-l scriam. | |
| = ioanid | liviu dascalu [15.Sep.03 23:10] |
| Prima data cand m-am lasat de poezie, in adolescenta, aveam un ideal "tehnic" de poezie. Haiku-urile, dintre care multe de pe atunci, sunt un rezultat, oricat ar parea ele de spontane, al dexteritatii goale. Acum sunt atent la posibilitatea de a trai efectiv, poetic. Desi am citit putin Whitman, e cel spre care tind. Un fost adept al lui Barbu si Mallarme, iata unde am ajuns. | |
| = despre o dexteritate interioara | Dan Mitrut [15.Sep.03 23:39] |
| a vorbi despre dexteritate poetica in hai-ku... mi se pare inoportun si asta pentru ca acest fel de a scrie se imbina in mod organic cu un anume gen de traire spirituala. in perioada Muromachi (1392-1603) era in mare voga o anumita atitudine a celor ce scriau haikai. erau fie calugari zen, fie budisti practicanti dyana. nu e vorba de vreo dexteritate literara ci de una mult mai profunda, e vorba de limpezirea mintii si a sufletului pana la starea in care cuvintele isi recapata sensul original, primar. ei practicau un anumit gen de meditatie, numit ki-no-getsu, provenita din meditatia chineza taoista. exprimarea lor exterioara poetica era un efect al acestei meditatii, oricat ar parea de paradoxal. apoi ca sa stai la taifas cu poezia japoneza e musai nevoie de cateva cunostinte de limba si scriere. a intelege mecanismul scrierii, orientale, el insusi o poezie.... credinta mea e ca in poezie trebuie sa cobori in sufletul tau, nu in al altora. acolo e ceva de descoperit dincolo de orice acumulare culturala. Mag | |
| = Mag | liviu dascalu [16.Sep.03 00:20] |
| Vorbesc despre dexteritate doar in cazul meu. Cred ca si exagerez putin. Evolutia haiku-ului s-ar putea sa o repete pe aceea a muzicii, care "decade" spiritual, de la Bach incoace. Nu vreau sa ma aventurez in asemenea speculatii, totusi. Daca as avea timp si rabdare, si, mai ales, impreuna cu cine, as incerca un asemenea dialog. | |
| = aici | Dan Mitrut [16.Sep.03 00:55] |
| eu sunt gata. crezi ca sunt pe masura ta? cu respect, Mag | |
| = Mag | liviu dascalu [16.Sep.03 13:36] |
| Adresa mea de mail este [email protected]. Multumesc pentru oferta. | |
| = La multi ani! | Geta Adam [16.Sep.04 11:09] |
| La multi ani, Liviu! Si drum lung de poezie:) | |