| + Inorogul | Adriana Bochis [03.Jul.03 23:50] |
| Ultima strofa, deosebita! Ca sa nu mai vorbim de: "cu mainile abia mai stapanim tacerea" "au divortat copacii de pamant iubito" Felicitari! | |
| = * | Alina Radu [04.Jul.03 04:37] |
| e superba poezia ta.imi palce la nebunie. bravo ti-as da si eu o steluta, dar nu am cum cu drag ALina | |
| + inorog | Luminița Suse [04.Jul.03 06:08] |
| Din stropi/ mărunți, mărunți s-au adunat oceane uriașe. Din ele s-a născut speranța și viața ei. Sunt multe făpturi care încă mai trăiesc în trecut, prin gropi abisale. Versurile tare exprimă o stare de ancorare rezolută în trecutul neîmplinirii. Doare... dar într-o manieră nobilă. | |
| + inorog | Alina Aslau [14.Jul.03 02:29] |
| mi-au plăcut mult mainile tale si tacerea... pt. conformitate, [email protected] | |