| = deasupra emigrarii | opaque [25.Apr.03 13:49] |
| Bell , ai foarte mare dreptate , dar , vezi tu , nenea Misu de la tara vrea doar sa-si creasca cei 4 -5 copii din doua casatorii si prea putin il intereseaza ce planuri are Bush & co. cu forta lui de munca . El vrea sa trimita acasa cativa dolarei pentru ca familia sa plateasca intretinerea si sa le mai si ramana ceva de mancare . Daca nu risti , nu castigi . Manipularea maselor e inevitabila si orice om care si-a pus problema isi da seama ca societatea de astazi ne manipuleaza inca de mici , prin parintii nostri , iar apoi de la gradinita pana la Universitate , continuand cu angrenarea in sistem . E viata de azi , dar nu e neaparat negativa . | |
| = opaque | bell [25.Apr.03 14:23] |
| ochei:)) vreau sa spun ( adaug) ca regimul de >>cel- din -afara | |
| = Emigratia | Dominique [25.Apr.03 18:47] |
| Nimic nou sub soare. Se stie ca prin politica de emigrare s-a format poporul american si cel canadian. Singura diferenta este ca intre emigratia “a lui americanu” si politica de emigrare de acuma ( cel putin din Canada ) este o mica mare diferenta extrem de dureroasa. Adica emigrantii nu mai sunt “ca nepoata zdravana de la tara” ci oameni educati sau cu studii superioare daca pot sa ma exprim in halul asta ( desi evit sa folosesc expresia, “studii superioare”). Sunt generatii de romani plecati in America de Nord. Si asa de riguros au emigrat incat se intampla ca intalnirile de 10 ani de la facultate sa nu se mai tina in Romania. Se tin aici, cu profesori cu tot ( pentru ca si profesorii au emigrat). E foarte ironic si trist. Si care este motivul acestei emigrari in masa ? E greu de spus. Adica eu nu sunt cea care sa vorbesc in numele lor. Dar cu singuranta un anume motiv intemeiat a fost. Motivul nu a fost cu siguranta mancarea, nu plata intretinerii , poate un ceva mai mult... Romanii in America de Nord sunt parte din popoarele lumii care reusesc sa intre in sistemul american sau canadian, reusesc sa fie parte din puterea ce guverneaza lumea. Acasa ma intreb din ce ar fi facut parte ? Cum devin parte din sistem ? Cu rabdare, adica dupa niste ani. Nu la inceput. Nu cat ai bate din palme. Caci nimic nu este de “hocus pocus”, Ne spui despre Gheorghe Pomut care pentru faptele de vitejie din razboiul de secesiune ( 1861-1865) este ridicat pana la rangul de general, devenind apoi ambasador. Adica pe vremea aceea era posibil ca un emigrant sa poata ajunge general si ambasador. Oare cati romani “ de buna credinta” ( of iar imi amintesc de termeni folositi pe vreme “Revolutiei” din 1989) au reusit sa devina generali sau ambasadori in Romania anilor 2003 ? Dupa cate stiu , sau citesc, noi romanii ne-am eliminat generalii , cei adevarati ai Miscarii anilor 1989. Nu ? As vrea sa gresesc spunand asta. Este trist.Chiar foarte trist pentru noi toti, cei de aici si cei de acasa. | |
| = Dominique | bell [27.Apr.03 23:47] |
| ma bucur ca textul meu te-a determinat sa comentezi : secolul trecut a fost o colonizare si emigratia era pe de parte o nevoie ( de acasa ) dar in plan mondial era o colonizare ? iar acum nu mai este, dar ce este? ( e probabil o colonizare moderna, informationala, de aceea au plecat atatia) motive posibile ale plecarii intelectualilor : - nerecunoastere a valorii - neplata muncii competente - imposibilitatea asigurarii unui trai si material dar si intelectual la nivelul dorit - dorul de o lume in alta viteza de schimbare -mirajul unui loc in care se poate crea mai mult si mai bine - felul de a fi al celor care au plecat si care oricum plecau daca era o libertate de a pleca( inainte de 89) si care intr-o societate isi au locul oricum dupa legile distributiei - speranta unei imbogatiri si revenirea acasa intr-o noua postura _ ?? sunt intrebari -idei pe care poate cel plecat le poate judeca prin experienta personala acasa e o stare de gri inca care se va mentine multa vreme:) | |
| = emigratie | Alexandru Popp [02.Aug.03 18:40] |
| Strabunicul meu a fost un astfel de american. Se pare ca a lucrat in petrol. S-a intors si a devenit un taran bogat. Dorinta de plecare este legata de o valoare nerecunoscuta mai mult decat de partea materiala. Daca ar fi doar saracia s-ar intoarce ca Gavrila Popp inapoi. E starea de inadaptare, cea care te face sa nu accepti regulile jocului. Si cauti un joc cu reguli mai cinstite dupa simtul tau. Nu putem fi toti initiatori ai jocului si ai regulilor lui. Unii sunt doar buni jucatori, din cei care dau bine cu capul in minge. Si cand constata ca arbitrii ii fura, colegii iau bani ca sa stea si patronii ii pun sa ia bataie in deplasare ca sa mearga cooperativa se supara si vor afara. Cam asta e tot. Si in final voi spune ca tot ce ai scris aici pe site este demn de a fi citit si comentat. | |