| = De la Mos Ene... | GAP [27.Feb.03 14:31] |
| Gavroche -------- Fata calda, fata buna, Inger sfant sub praf de luna Adormire in nestire Aripi sfante spre citire Stai o clipa si te uita: A-nceput o ploaie muta Si-a-nceput sa cada-n picuri Papadia de nimicuri Dormi ca ploua-ncet pe piatra Si ies zeii sa te vada Dormi incet cu paza buna Si la inima cununa Dormi copila, dormi in semn Ganduri lungi cu untdelemn, Dormi copila gand curat Si cu sufletul spalat, Eu adun si cioburi grele Si adun si ganduri rele Dormi copila fara plans Ca azi esti si maine nu-s. | |
| = Moș Ene | Trandafiras [27.Feb.03 14:35] |
| De ne-ar fi viețile precum ne sunt visele! Mi-ar fi plăcut ca Moș Ene să fie bunicul meu. | |
| = parere | mae [27.Feb.03 14:44] |
| eu am simtit aici o teama de vis, uneori l"lumina" aceea orbitoare nu-i lucru bun, am simtit fuga de amintirile care memoria ni le trezeste uneori in vise mama, dorul de ea si de tot ce e ea! sensibila poezie | |
| = lui Mos Ene, cu drag | Gavroche [27.Feb.03 15:51] |
| nu poți tu s-aduni Moș Ene sângele de printre gene nici nu poți să stingi cu-n ropot din vis dangătul de clopot dar mi-e drag să-ți stau o clipă agățată de aripă și în cântec să adorm să mai fiu copil în somn | |
| = ProGavroche in ProSomn | GAP [27.Feb.03 16:40] |
| Sensuri ------- Stai, ca uite poezia Ne dezleaga nebunia Si e liber la paiate Si se-ntind in clipe ate, Punem clopotul pe bruma Si ne intalnim pe luna Facem lacrimile paine Si muscam adanc din maine, Facem „vine“ din „a fost“ Facem zboruri din anost, Facem ingeri din crevase Visuri impletim din oase, Ne-ntalnim si punem clipa Sa ne-nvete iar aripa, Si de zori ne facem seara Si de iarna primavara. | |
| = dincolo de vis | magul [27.Feb.03 16:54] |
| senzatia onirica de intalnire cu adancurile fiintei. curatenia stralucirea scanteii celeste e sufletul tau: "mă orbește de-mi dau lacrimile". fata in fata cu acest mai mult decat visul nu iti doresti decat opusul, resorbtia in cotidian. inca nu a venit timpul, pari a spune, sa traiesc in corpul cel de slava. ma pune pe ganduri adancimea oglinzii si fascinatia care te-a cuprins incat e greu sa i te smulgi: "ajută-mă să mă trezesc!" subtil si omenesc spus, trait. exact dupa gustul meu | |