| = Liana... | inorog [05.Feb.03 03:50] |
| ma asternusem pandei, adulmecand flamand, itirea Orianei cu versuri date-n parg. "nelinistind fecunditatea zilelor de luni"imi place cel mai mult prin proiectia pe care o face intr-un viitor incert dintr-o asezata reflectie. | |
| = de o vineri incoace | motzoaca [05.Feb.03 04:07] |
| Oriana, chiar asa, am citit poezia fara sa vad subtitlul(si am avut senzatia ca "miroase" matantonescian).E adevarat ca nu te-am "inteles" de la inceput, dar te asteptam,cu drag. | |
| = moȚocel | Oriana [10.Dec.18 14:27] |
| Cum adică nu m-ai înțeles de la început? | |
| = scartaitul genunchilor | Hera [05.Feb.03 10:44] |
| aha, am remarcat stilul matantonescian, te prinde si stilul acesta!:) mi-au placut nepotii crescuti dincolo de pat, crapatura noptii, scartaitul genunchilor si nelinistea fecunditatii zilelor de luni! ma bucur c-ai revenit!:) | |
| + da | Dania [05.Feb.03 16:57] |
| Versuri matantonesciene... Si totusi e stilul Orianei, aceeasi emotie, acel ceva ce nu se spune ci se intuieste. Poate ca ceva mai limpede si mai direct ca altadata. | |
| = mae | mae [05.Feb.03 22:30] |
| imi place cum ai surprins curgerea timpului ,si finalul optimist care spune nu rutinei.Va ramane una din poeziile mele preferate | |
| = Orianei | armonie [06.Feb.03 00:33] |
| Nu m-am putut opri din citit! M-ai lăsat fără suflare! Și cine spune că viața unui om nu încape pe o colă de hârtie să vină la mine! Superb! | |