| = legile si faradelegile copyrightului | degeaba [10.Dec.02 14:25] |
| din cate stiam eu, dreptul de autor se pierde dupa un numar finit de ani, numar care oscileaza undeva in preajma veacului (?). dupa expirarea acestui termen, proprietatea intelectuala devine bun public, orice fiind capabil sa o reproduca in deplina legalitate chiar si in scopul obtinerii unui profit financiar. cum, dupa cum bine citesc, au trecut mai bine de 1200 de ani de la publicarea textului impricinat, cred ca singurul impediment in fata publicarii volumului, era inaccesibilitatea informatiilor originale si nicidecum ilegalitatea publicarii acestora. cu alte cuvinte biblioteca nationala avea posibilitatea sa negocieze ACCESUL la informatiile continute in Codex Aureus si nicidecum DREPTUL de publicare al acestuia. acest punct de vedere exonereaza editura elvetiana de malefice si capitaliste misculatii si repozitioneaza indexul vinei in directia acelei persoane care a oferit ACCESul la Codex Aureus, oricare ar fi aceea. | |
| = legea cea oarba si...surda? | Nic [10.Dec.02 14:27] |
| Codex Aureus, cel aflat in posesia Bibliotecii Nationale Romane, reprezinta jumatatea unui intreg. Cealalta jumatate se afla in posesia Vaticanului, daca nu ma insel. Nu stiu cum am ajuns noi in posesia acestei jumatati, cert este ca pana acum nimeni nu ne-a acuzat de "posesie ilegala", drept pentru care presupun ca este al nostru de jure si putem cere despagubiri statului Elvetian. Ceva ma face sa cred ca ne lipsesc foarte multe informatii (iar cele la care avem acces sa fie deformate), mai ales ca nu inteleg de ce a fost arestat directorul bibliotecii inainte de a clarifica situatia cu statul Elvetian. Dar nu sunt jurist asa ca poate imi este mai greu sa inteleg subtilitatile legale. | |
| = Biblioteca din Alba Iulia | adrian_nairda [10.Dec.02 15:52] |
| Manuscrisul nu este în proprietatea Bibliotacii Naționale ci în proprietatea Bibliotecii Bathianeum din Alba Iulia - in fine partea de manuscris care se găsește în România. Mai există, în acea bibliotecă, și alte manuscrise extrem de valoroase, între care și un Codex carolingian de prin secolul 8, probabil cea mai prețioasă piesă, dacă se pot face astfel de "prețăluiri". În altă ordine de idei, în cazul unor astfel de "piese" funcționează alt fel de "drepturi de autor". Pentru manuscrisul în chestiune s-au făcut diligențele leagale cu Vaticanul, pentru un schimb reciproc, în vederea întregirii manuscriselor. Despre scandalul ăsta ..., ca la noi la nimeni și va trece multă apă pe Dunăre fără a limpezi ceva. Cei interesasți pot să caute în colecția "Secolul XX" din anii '70, pentru a se "familiariza" cu ceea ce se găsește prin Biblioteca din Alba Iulia. | |
| = completari | Idealia [10.Dec.02 21:02] |
| Rectificari si completari la cele spuse: Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia are statutul de biblioteca nationala si se afla sub administratia Bibliotecii Nationale a Romaniei din Bucuresti, fiind practic o filiala a acesteia. Ceea ce nu se spune despre Codex Aureus este ca el a fost impartit in 4 parti: 2 cuprind textul propriu-zis al manuscrisului, la care se adauga cele doua coperti lucrate în fildes, care se afla la British Museum din Londra si, respectiv, la Museum Sacro din Roma. Cat despre Dan Erceanu... Inca un manager incompetent, pus in intr-un post nepotrivit. Adevaratii iubitori si slujitori ai cartii nu se afla in posturi de conducere. | |
| = PATRIMONIU | SILVA [10.Dec.02 22:30] |
| uita niciodata cum i-au dat lacrimile atunci cand, aratandu-mi o minunatie de atlas botanic de pe la 1600, mi-a povestit cum una dintre paginile acestuia a fost distrusa de "un dobitoc de soldat" prin anii '60, care n-a putut rezista tentatiei de a-si muia degetu-n saliva si de a-l trece peste foaie, ca sa se convinga ca floarea pictata acolo era intr-adevar pictata si nu lipita. La cativa ani dupa aceea, am aflat ca acest om minunat a fost schimbat din functie.Asta, legat de amintirile mele despre Codex Aureus. In ceea ce priveste latura juridica a problemei,care de fapt constituie tema prezentului editorial, aceasta este cat se poate de clara: Din punct de vedere al legii romane, atat domnul Erceanu, cat si Facsimile Vertag sunt raspunzatori in solidar pentru pagubele aduse PATRIMONIULUI NATIONAL al Romaniei, caruia acest obiect ii apartine. Si as mai adauga o intrebare: acum vreo 3 -4 ani parca, un descendent al familiei Batthiany a inaintat autoritatilor romane o cerere de retrocedare a bunurilor ce au apartinut inaintasilor sai, inclus muzeul cu tot ceea ce se afla in el;(paranteza: domnul cu pricina locuia, daca nu ma insel, chiar in Elvetia!)Oare dumnealui s-ar constitui in parte civila in cazul unui proces impotriva domnului(inca)director al Bibliotecii Nationale si al editurii cu pricina?! Precizare suplimentara: in afara de incalcarea normelor de drept comun ale Romaniei, aceasta fapta intra si sub incidenta legislatiei speciale privitoare la patrimoniul national... | |
| = partea1/PATRIMONIU | SILVA [10.Dec.02 22:32] |
| Ultima data cand am vazut eu Codexul, adica acum vreo 15 ani, se afla bine mersi si linistit la Batthyaneum, in paza directorului de atunci al asezamantului, pe care spre rusinea mea nu-mi mai amintesc cum il cheama (eram copil, ce vreti:)), dar despre care imi amintesc un lucru care conteaza mult mai mult: era un indragostit de carti in general si de comoara pe care o avea inocrotire in special. N-am sa pot .. | |
| = zic si eu | Nic [11.Dec.02 12:55] |
| Zic si eu: nu cumva domnul Erceanu este cel ce s-a opus mutarii guvernului in sediul Bibliotecii? | |
| = Dumnezeu detine drepturile de autor | sorin [15.Jan.03 14:54] |
| O problema bine definita poate fi rezolvata corect. Acuzatia oficiala, conform presei, suna asa: multiplicarea ilegala a manuscrisului de patrimoniu "Codex Aureus". Din informatiile disponibile reiese ca nu domnul Erceanu a multiplicat acest manuscris. Dansul poate fi cel mult complice la fapta pentru care a fost acuzat. Din cate stiu eu, si este posibil sa ma insel, din punct de vedere juridic daca se comite o infractiune si cel responsabil este acuzat pentru o alta fapta, respectiva persoana este nevinovata in raport cu acuzatia adusa si poate eventual scapa de urmarirea penala. Desi nu sunt specialist in domeniu juridic consider ca domnul Erceanu nu se face vinovat de fapta pentru care a fost acuzat. Se poate examina doar cazul in care dansul a contribuit cumva la incalcarea legii. Cum nu cunosc reglementarile legale in acest domeniu si nici nu dispun de toate informatiile importante pentru acest caz, nu ma pot pronunta. Daca din punct de vedere legal nu pot pronunta, exista si o alta judecata, morala, care consider ca este importanta. Codex Aureus este un document care, conform denumirii, ar trebui sa contina Evanghelia, in principiu cuvintele lui Dumnezeu. Evanghelia a fost daruita omenirii pentru a fi cunoscuta. Biblia nu este prea folositoare daca zace necitita pe un raft, chiar daca acest raft este protejat impotriva reproducerilor ilegale. Un efort de raspandire a lucrarilor utile trebuie sprijinit. Este actiunea editurii elvetiene un astfel de efort? Tirajul (333 exemplare) si pretul (28000 Euro, initial 33000) spun clar ca nu. Limba in care este scris, din cate imi seama latina, este inaccesibila cetateanului obisnuit. Ca atare recenta editia elvetiana nu este destinata publicului larg. Prin urmare statul roman, o organizatie laica, nu are de ce sa sprijine o astfel de actiune. Este vorba de o activitate economica care are ca obiect comercializarea reproducerilor unui obiect care ii apartinane. Dar acest obiect este unul religios. Din punctul meu de vedere religia si profitul material sunt incompatibile. Inteleg ca artistii care creaza anumite obiecte trebuie sa traiasca, ca pentru a copia anumite lucrari sunt necesare cheltuieli care trebuie recuperate, dar nu si goana dupa castig. Statul roman nu ar trebui sa incerce sa obtina beneficii materiale de pe urma unor astfel de obiecte. Faptul ca acest document este in Romania are un scop, dar sigur nu acela ca sa se obtina bani de pe urma lui. Nu exista nici o justificare morala pentru a opri difuzarea unui text sfant, daca aceasta actiune este una nonprofit si facuta cu buna credinta. Nu exista nici o justificare morala pentru difuzarea textelor sfinte in scopuri mercantile. In acest ultim caz, nu ar trebui intreprins nici un efort pentru a obtine o parte din profit. Daca legea a fost incalcata este normal ca cei vinovati sa fie trasi la raspundere, dar nu in scopul obtinerii unor venituri. Consider ca operatia de reproducere si comercializare a manuscrisului Codex Aureus de catre editura elvetiana este una pur comerciala si nu prezinta interes pentru acest site. | |
| = Precizare juridica | sorin [24.Jan.03 16:50] |
| In publicatia Observatorul (http://www.geocities.com/observatorul/istoria_noastra.html) am gasit un reportaj privind biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia. Acolo am gasit urmatoarea afirmatie care poate fi utila in aprecierea juridica a situatiei domnului Erceanu: Este semnificativ faptul ca fondatorul a lasat instructiuni de folosire a bibliotecii care si astazi sunt norme în vigoare privind obligatiile beneficiarilor - cititori si administrarea bibliotecilor publice: " .Biblioteca sa fie deschisa orisicui în ceasurile stabilite, dar nimeni sa nu fie admis acolo cu mantaua pe el, nici sa rasfoiasca vreo carte luata de la locul ei, daca nu i se va arata de catre custodele bibliotecii, ci fiecare sa rasfoiasca acea carte adusa de custode în camera destinata pentru lectura, sa-si faca extrase, sa copieze unele parti, cum va voi." | |