| + Muscand din astre | Bea3x [18.Sep.02 23:06] |
| Hm..mi se pare foarte reusita. Stilul acesta aparent banal, aparent fara vreo implicare afectiva, aparent trist si aparent (sau poate ca nu aparent) perfect. Dispunerea in versuri nu ma multumeste, dar daca fac abstractie de acest aspect, imi place, place, place. | |
| = Am trisat, Bea3x! | lapislazuli [18.Sep.02 23:22] |
| Multumesc pentru steluta, dar ma tem ca nu o merit. Am trisat. Cu o zi inainte de a scrie poezia iti citisem raspunsul la un comentariu al meu, raspuns in care imi promiteai sa "stai cu ochii pe mine". Atunci cand am scris m-am gandit in ce fel as putea sa scriu o poezie pentru care tu sa consideri ca merit aceasta steluta. Dispunerea versurilor am ales-o special, ca sa imi ingreunez sarcina. PS: Imi retrag afirmatia initiala. Tocmai am recitit acum pentru prima data poezia si imi place si mie. Multumesc pentru ca m-ai imbrancit catre ea! :) Pe curand. | |
| = Dar, | lapislazuli [18.Sep.02 23:23] |
| nici eu nu ma asteptam insa sa reusesc in acest fel... | |
| = semne interpretabile! | Xilef [19.Sep.02 00:39] |
| Să trișezi mai des...:) "îmi iuțisem pasul pentru a întrece felinarele tainice, ce-și făceau între ele semne deschise oricărei interpretări." (adica mi-a placut - parca vad o iubire de octombrie, traita pe o strada uda, dupa ploaie, cind se reflecta in asfalt felinarele) | |
| = />Xilef | lapislazuli [19.Sep.02 00:56] |
| Din pacate e numai imaginatie: partea cu briosa. :) Pe curand! | |
| = C-un ochi pe ceas, c-un ochi pe ce-a ramas de tras | Bea3x [19.Sep.02 01:45] |
| Lapisule, ti-am zis ca stau cu ochii pe tine pentru ca am vazut niste poezii foarte bune scrise de tine. Nu ti-am dat pana acum steluta pentru ca nu am mai regasit aceeasi atmosfera pe care o stiam eu la tine, si am asteptat, si am pandit, pana cand...si ai vazut ce s-a intamplat. | |
| = Urari de la un critic de bine | cineva_sincer [19.Sep.02 03:16] |
| Interesanta poezia ta, nu e lipsita de o anume liricitate ce pluteste in aer ca electricitatea in zilele innorate. Atrag atentia respectuos asupra unui subtil prozaism ce se insinueaza in creatia ta ca un sarpe voltaic in atmosfera incarcata a poeziei nationale: e cam multa actiune in opera ta, fugiti pe bulevarde, va trantiti in pat, desenati cu degetul pe perete, apoi iar fugiti dupa tramvai. Cam obositor pentru o singura poezie. Fragmenteaza actiunea in capitole si scrie o poezie-foileton. Astept nerabdator urmatorul fascicol! Sa fii sanatos! (imi place urarea asta a cazacilor din stepele lui Gorki...) Sa fii sanatos, sa poti scrie! | |
| = AH | rhadoo27 [19.Sep.02 05:09] |
| cu rabdare ti-am citit poezia tot cu rabdare am regasit dincolo de falsul banal semnele sacrului in profan semnele unei metamorfoze ciudate a doua trupuri si apoi am regasit imaginea anosta a finalului insa anostitatea este o stare foarte prezenta in vietile noastre cateodata asa incat AH cat de reala este poezia ta | |
| = dorinte alergate | Ynightmare [19.Sep.02 08:16] |
| Buna briosa din tramvaiul cu dorinte! :-)) La mai mare! | |
| + smirh! | degeaba [19.Sep.02 08:25] |
| fara doar si poate poezia sfarsitului de zi din partea mea. atata doar ca intreruperea versului intre substantiv si adjectivul determinat sau intre verb si adverb ingreuneaza cursivitatea imaginilor. eu as fi scris Mă plimbam pe o stradă încapsulată în lumină fosforescentă, aveam mâinile și părul și buzele galbene, îmi iuțisem pasul pentru a întrece felinarele tainice, (as schimba tainice) ce-și făceau între ele semne deschise oricărei interpretări. Îmi udam fața cu pumnul la apa unei cișmele deschise în miez de noapte pe o stradă obscură, huruind mă agățam de ultimul tramvai pustiu, la prima stație dându-mă jos fără să știu unde sunt. ramane la latitudinea ta | |
| = bea3x, degeaba, Ynightmare, rhadoo27, cineva_sincer | lapislazuli [19.Sep.02 10:32] |
| Ma bucur ca ati vazut cu totii acel "sacru" ce se ascunde in "banal". Asta pentru ca eu nici nu observasem banalul... Ynightmare: Era calda si pufoasa, cu stafide presupuse ametitoare si dulci. degeaba: Fireste, ai dreptate. Versurile in felulasta trebuie citite; explicatia fragmentarii o gasesti insa in unul din comentariile mele de mai sus. A fost si un exercitiu, cam asa ceva. cineva_sincer: daca ai observat, poezia se rupe undeva la mijloc, iar ceea ce urmeaza este o reluare, dintr-o noua perspectiva (eu -- ea). De asemenea, actiunea e oricum fragmentata, chiar daca nu in capitole, ci in strofe de sine statatoare. rhadoo27: Cand eram mic nu mancasem niciodata o briosa, dar citisem o gramada de carti in care apareau aceste prajituri, si in imaginatia mea ele devenisera bunatatea absoluta. Imaginea din finalul nu s-a dorit asadar anosta. bea3x: poetul e ca un balon meteorologic: trece prin toate straturile atmosferice, luand din fiecare cate o mostra de oxigen. Parerea mea! Multumesc tuturor si pe curand! | |