| = Oamenii își doresc să fie mințiți | Gelu Bogdan Marin [22.May.07 12:55] |
| în culori. Frumoase alinieri de cuvinte. Sper să am o culoare acceptabilă. Cu bine, ca întotdeauna. | |
| = Gelu Bogdan, | Dana Banu [22.May.07 13:02] |
| mulțumesc pentru semnul de lectură, sper să ne vedem la deko sâmbătă la masa dinspre ieșire(sau intrare, depinde de unde te uiți:)), masa celor fără culoare:) salut | |
| = completare(explicație) | Dana Banu [22.May.07 13:38] |
| ca să răspund concluziei tale-rezumat....lasă că mâine scriu iar despre viori și accesorii(teniși, ochelari poate ajung să scriu și despre poșete cu strasuri și primăveri menopauzate atunci cu siguranță va fi ok pentru toată lumea:)) l-am ascultat astăzi pe Maestrul Johny Răducanu în timp ce spunea despre țigani și gagii, despre artiști și Bucureștiul nimicului de acum mi s-a făcut a exil autoimpus și am scris repejor textul aiesta în 2 minute(exagerez desigur, l-am scris în 10 sau 12 minute:)) | |
| = Ne | Gelu Bogdan Marin [22.May.07 13:44] |
| vom ridica din tranșee și vom emigra în valuri. Timpul devine hidos și ne acoperă cu tot mai multe gunoaie. Dar... să fim optimiști. Sîmbătă poate fi o zi interesantă. | |
| = nu pot sa cred..... | Anni- Lorei Mainka [22.May.07 14:46] |
| asta da poezea despre orasul ceas al sufletului meu eh, stiu , nu putini zimbesc cind spun ca e f imp unde ai copilarit poezia asta m-a mai impacat cu gindul ca a fost cam rau in ultimul timp in bucurestii mahalalei mele..... mi-ai facut o mare bucurie prin descrierea mai multor cartiere, sper sa mai apuc sa-mi refac memoria si pot sa te rog ceva? daca iti apare un vol cu poezele despre buc, te rog da-mi de veste, te rog pot sa spun femeia din sticla-----nu mai doresc sa spun transparent, multam de poezea si ajutor | |
| = "3 rime" si un singur gand: a fi european | Amalia Cretu [22.May.07 18:55] |
| "largi trotuare zâmbesc astenic în soare" ...o perspectiva timida pentru cel care doreste sa parcurga timpul pe cai nebatatorite; "oamenii se împart mai nou după culoare/ "Bucureștiul nostru nu are asemănare" ...sunt versuri ce reflecta clipa prezenta si atrag atentia asupra modului in care valorile sunt "rasturnate" iar in spatiul citadin totul se deruleaza precum o suita de secvente cinematografice prost regizate; "omul obișnuit e mereu o sintagmă neclară" "și te cerți doar cu umbra ta inutil/ bătrânii mor cu zgomot de circumstanță" ...sensul existentei trebuie recuperat invatand a zambi, a iubi, a fi tolerant; Dana, apreciez faptul ca tie iti pasa si ca stii sa dai culoare sentimentelor, fara partinire; ai scris un poem de idei, ca stil si limbaj de valoarea unei "lectii" de filosofia vietii. | |
| = luminile Bucureștiului | Dana Banu [22.May.07 15:10] |
| recunosc, după ce am citit comentariul tău m-am dus fuguța până la biografia ta să văd anul nașterii:), înțelegându-l oarecum și văzându-te(abia acum) la kilometrii distanță de București pot să îți spun că nu cred în acest moment că voi fi dăruită de zei cu timp pentru pritoceala unui volum despre orașul acesta, dar cine știe, cine știe, am învățat în timp că nu e bine să spui niciodatului pe nume am iubit Bucureștiul mereu, prima dată l-am văzut prin '78 și de atunci am purtat mereu nostalgia metaforizantă(nedăruitoare de versuri cu har) pentru aglomerațiile urbane, apoi prin '88 mi-am mutat reședința aici am trăit câțiva ani istorici și auriferi pentru biografia mea, după mineriade m-am retras dezamăgită la Cluj apoi am revenit prin 2000 în orașul acesta ce poartă în el o aură pe care doar cei care îl iubesc și îl știu o înțeleg, când eram încă tânăr student prin Franța îmi spuneam că voi cuceri luminile Bucureștiului cu prima ocazie, revenirile au fost inutile, Bucureștiul se afla deja cu toate felinarele stinse mă aflu în acest moment totalmente dezamăgită, dar e doar un moment, am capacitatea de a mă regenara și mai știu că Bucureștiul rămâne unul dintre orașele ce se ridică din cenușă mai mereu îți mulțumesc pentru semnul de lectură și îți trimit un semn de suflet de dincolo de sticla ferestrei care ne desparte ai grijă de tine, salut | |
| = poate nu putem | Anni- Lorei Mainka [22.May.07 15:56] |
| iubirea e o ciudatenie cei care nu au iubit orasul au emigrat mai usor cei care au iubit lumina artificiala acum inteleg oricum mai bine ce se intimpla.....m-am intors si am plecat de trei ori, totul este ciudat, dar iubirea ramine iubire ar trebui sa scrii totusi un vol despre un asemenea iubit nestatornic cum e bucurestiul m-ar bucura daca te-as convinge...pe curind | |
| = Amalia, | Dana Banu [22.May.07 21:26] |
| comentariul tău a intra târziu, îmi cer scuze pentru răspunsul întârziat, ce pot să spun... încerc în ultima vreme o stare de lehamite, din câte mă știu, de fiecare dată când trec prin starea aceasta schimb locul, de data aceasta sunt chiar curioasă unde mama norocului am să mai ajung:)) cred că prin Haiti e enervant faptul că oriunde aș fi plecată abia aștept să mă reîntorc în București iar aici nu mă așteaptă nimeni și nu mai e nimic de văzut aș fi vrut să fie altfel, Johny Răducanu spunea astăzi că bucureștiul a devenit un oraș de gagii, bineînțeles că are dreptate, Maestrul știe ce spune și nu vorbește niciodată degeaba, îți mulțumesc pentru semnul de lectură, poate ne vedem sâmbătă la deko numai bine, Amalia, numai bine | |
| = Anni-Lorei, | Dana Banu [22.May.07 21:38] |
| eu scriu poezii nu volume, când se vor aduna mai multe poezele scrise de mine despre bucurești mă voi gândi mai bine la ideea ta, până una alta, în curând va apare încă un volum semnat dana banu în care scriu despre țara lui elian sunt multe lucruri la care trebuie să mă gândesc în ultima vreme, le tot amân mereu pentru ziua de mâine... îți mulțumesc pentru revenire, | |
| = erata | Anni- Lorei Mainka [23.May.07 01:22] |
| evident ca scrii poezii.....ma refeream la o carte, volum, cum i se spune corect e altceva, in care poeziile or textele tale cresc din viata de si din bucuresti..... | |
| = imagini narative ale miscarii | Amalia Cretu [23.May.07 20:53] |
| ...in ultima vreme e aproape firesc sa gandim in termeni "experimentali", starea de lehamite este asemenea unei constrangeri careia poti sa-i faci fata schimband "locul" dar imi place sa cred ca si prin poezie adaptarea este posibila; apreciez versul care exprima "in rime albastre" o reactie adecvata la social si angajeaza intreaga complexitate launtrica a creatorului; Dana Banu ne arata ca are ceva de spus iar imaginile poetice leaga "oameni si locuri" intr-o suita logica de idei si argumente: "in ultima vreme oamenii..." se cearta doar cu umbra lor, nascocind idei. aprecieri, amalia | |
| = abia acum | Dana Banu [25.May.07 22:06] |
| am văzut revenirea ta de aici îți mulțumesc încă o dată, Amalia, pentru deschiderea de care dai dovadă față de poezia mea | |