| = A de la... | miruna voican [12.Apr.07 13:41] |
| am citit, interesanta ideea cu numele suprapuse, cu identitatile amestecate, multiplicitatea vazuta ca o "încăierare de viermi într-un sac de piele". Mi se pare justificat chiar si subtitlul, asta desigur in cazul in care vrei sa scrii un ciclu de astfel de 'povesti". de la " o vreme a fost bine așa / fiecare în cutia lui", poezia devine Altceva, parca de aici personajul liric ne indeamna sa parasim acel illo tempore ca sa putem trece mai departe, sa ne 'amestecam" intre noi. Ceea ce nu mi-a placut la poezie este acel "vom corci", care-mi pare oarecum disonant. | |
| = Miruna | Adela Setti [12.Apr.07 13:57] |
| "vom corci un nume" - expresia aceasta disonantă are rostul ei. poate tocmai pentru că este disonantă, face trimitere la o situație în care nu s-ar înghesui "toți ceilalți", un fel de altă cutie păstrată doar pentru personajele lirice în discuție. - "personajul liric ne indeamna sa parasim acel illo tempore ca sa putem trece mai departe, sa ne 'amestecam" intre noi" - nu este un îndemn spre amestecare, dimpotrivă. e un îndemn la recuperarea individualității, dincolo de toate numele (comune, universale) care ar putea îmbrăca și disimula această individualitate. totodată, la o recuperare a cuplului, așa cum trebuie să fie, neinvadat și neinvaziv. - da, va fi o serie; UnderUs Tales - "povești despre subsolurile conștiinței noastre", în traducere foarte liberă. te mai aștept. drag, Adela | |
| = Bulgare zgrunturos de carne | razvan rachieriu [12.Apr.07 14:16] |
| Corpul este “un sac de piele” pe care moartea îl aruncă la gunoi.În el stau hârtiile mototolite ale existenței noastre, puse în plicuri murdare care poartă ca timbru numele noastre – stigmatele perene ale neputințelor noastre multiplicate prin copii în viitor, unde frământarea unui bulgăre zgrunțuros de carne care suntem se reduce la un simplu nume. | |
| = Răzvan :) | Adela Setti [12.Apr.07 14:21] |
| e o interpretare uimitoare :) mulțumesc. Adela | |