| + dincolo de gard | Daniela Șontică [22.Mar.07 15:43] |
| Te descurci foarte bine pe acolo, Anni, prin lumea copilariei, de fapt, scotocind fragmente de amintiri si punand soarele pe aceste cioburi de inocenta. | |
| = re Daniela - accent "pe ultimele" cioburi | Anni- Lorei Mainka [22.Mar.07 15:53] |
| cred uneori ca nici nu mai are rost sa scriu , chiar deloc, cind vad cit de multi scriu mai bine decit mine (ma refer decit la generatia mea!); ar trebui sa respect acest gind si sa scriu commuri, sa-i amuz in aceasta felie de timp pe care o mai avem, pe cei care isi afunda mintea mai adinc decit mine.... si cind mai pun pe site cite ceva - parca imi aruncati cite o plasa , ca e ceva mai bine decit cred.... dar oare putem crede in cuvinte?! sa-l cred pe felix cind zice ca "registrul" e mai bun, sau pe Victor Marinescu ca e bine, sau pe IOana cheregi, care ma nauceste cu versurile ei, ca da, sa scriu si eu mai departe.... ba da, il cred pe Romulus, care imi zice sa termin si sa ma apuc de un alt volum...... poate ar trebui de fapt sa ajung pe strada, sau in desert ca rimbeaud....picior oricum mult nu mai am.....poate atunci cuvintele se vor arata multam | |
| = si scrie si commuri | Daniela Șontică [22.Mar.07 16:03] |
| Anni, daca ai sti ca astfel de ganduri am si eu tocmai astazi!... M-as lasa de scris, dar ce sa fac, nu se lasa el de mine. Draga mea, scrie mai departe, vedem noi ce se alege, dar mai incolo... | |
| = re Daniela Sontica - exagerat, eh, placut | Anni- Lorei Mainka [22.Mar.07 21:44] |
| e ca o seara salvata, dar cu o seara nu prea poti trai multi ani... tot incerc sa ma apropii de lumea din care cred ca am cazut, sau poate nu am fost niciodata.... de fapt, ma intreb, la cite probleme sunt in lume, de unde vine avalansa asta de poeti si poezii, peste tot festivaluri, iar bietii oameni nu stiu cum sa-si plateasca chiria si totusi este o noua moda, ma tot intreb de unde vine, oricum e mai interesant decit cea in care se cautau soferi perfecti ori femei frumoase | |
| = calul cel alb | luana zosmer [23.Mar.07 09:10] |
| Ba m-am saturat sa tot incui poarta atitea chei si-atitea lacate nebune-la nimic intra oricum cine vrea si nimeni nu iese am ajuns la o intreaga colectie de nedoriti lasa poarta deschisa mama cine stie poate intr-o zi o sa vina si calul alb fara print nu mai cred in printi... | |
| = re Hannele....si Printul | Anni- Lorei Mainka [23.Mar.07 11:23] |
| si eu lupt sa nu mai cred ma leg de ginduri precum ca si asa e bine in linistea naturala a virstei as, toate zboara cind scirtie poarta povesti care ma mai costa si cei citiva ani pe care poate i-as putea petrece prin calatorii sper ca te citesc diseara mama a inceput sa ma faca sa pling | |
| = urma | luana zosmer [23.Mar.07 14:27] |
| De ce te face mama sa plingi? Iara? si vezi tu,cind odata aid eschis poarta ,calataoriile alea vin singure la tine, asteapta numai sa le prinzi de cozi si sa le urmezi... | |
| = Un loc in calatoria lui anni | Ioana Petcu [23.Mar.07 16:33] |
| Un loc pe care mama il ocupa. Vad aici o poezie a limitei si in acelasi timp a nelimitarii. E un gard acolo, niste umbre care se lungesc, santuri care se sapa, iar jocurile copilariei au trecut. Totusi ochiul mare si bun care vegheaza de dincolo (al mamei, si s-ar putea scrie cu majuscula, ca un substantiv propriu), ochiul mamei deschide mult universul, chiar daca ceva ne-spus se intimpla in final si poarta se inchide cu cheia. Mica observatie: incearca sa elimini alaturarea cu-co din “cu coarda” Eu perfectionista, elitista si celelalte suspine | |
| = multumesc - corectura IOANA P. | Anni- Lorei Mainka [23.Mar.07 16:44] |
| cum ar putea fi altfel cind tsunami uman s-a revarsat peste unii ramin ochii sau ploaia care ne mai aduce aminte de umbrele pe care le ignoram sper ca acum e liniste - am intrat la nr. 24 in "depou" multumesc editorilor ptr rabdare | |
| = Atmosferă, nu doar cuvinte... | Ecaterina Pavel [27.Mar.07 19:59] |
| Nu au fost de acord și basta...Adică editorii mi-au cenzurat mesajul care spunea (sau scria)că îmi place nespus textul ăsta...Poate din cauză că am scris și că mi-era dor de scriitura ta?! Cine mai știe...or fi geloși! :) și ce bine...și ce trist... Ideea era că "am simțit întoarcerile năpădindu-mă..." Acele întoarceri în lumea de altă dată. Ai ceva ce mă ține aproape de textele tale, ceva în care mă regăsesc, cu năvala copilăriei, cu liniștea rurală, cu pomii, sălciile, jocurile și temerile care mă duc mult mai departe decât spre o analiză stilistică seacă... | |
| = re Ecaterina Pavel | Anni- Lorei Mainka [16.Apr.07 01:04] |
| tirziu ajung din nou la cuvintele mele ma surprinde cind acolo undeva cineva se trezeste intre cuvintele lumii apuse , lumea in care traiesc cazind printre plase nu mai prea pot scrie cind mi-e greu printre oameni ei ne prea fiind tot greu imi e sper sa ne recitim | |