+ corpul ca spațiu terțiar | Ela Victoria Luca [21.Mar.07 22:36] |
am apreciat această versiune poetică a corpului ca spațiu terțiar, locusul unde se intersectează destinele, amprentele, memoriile, și care, prin ritualurile purificatorii, atinge marginea subtilă a existenței. materia în poezia ta are viață, simte, are propria ei pulsație. are ritm. "hazardul" în sine poate fi înveliș psihic, poate stopa sau poate accelerea schimbul cu celălalt, fie el alt spațiu, alt corp, alt suflet. magnetizarea dorinței, forța de propagare a eului spre celălalt este bine redată în strofa a doua. iar începutul este excelent: ca și cum în spatele oricărui dmeon ar fi (deci ep verso) un om. ehei, domine, aici avem o autoare care știe bine ce spune. și indiferent de nume și chip, vom vedea doar "fața sub care vor să ți se arate". citesc atentă fiecare poezie a ta. și am puțini autori pe cre îi citesc așa, dincolo/dincoace de literă. Ela | |
= . | Ela Victoria Luca [21.Mar.07 23:02] |
er: demon, pe verso | |
= si evident | ionut laurentiu enache [21.Mar.07 23:13] |
"am stans" "pot aleg un cuvânt" ... probabil poti sa alegi un cuvant. in afara de ce a spus ela eu iti recomand doar sa renunti la a epata, senzatia infasurata in hazard e o imagine ingrozitoare din punct de vedere estetic si de ce nu, logic. consumul excesiv de metafore dauneaza grav calitatii. dar pot sa pun per ansamblu ca sunt incantat de poemul tau, foarte bun, ar fi mai buna fara "infasurata in hazard" dar e poemul tau, consideri cum crezi, ai darul de a detalia si asta e un lucru bun. | |
= 4 | romy sascher [22.Mar.07 12:43] |
demonii nu-ti intorc niciodata spatele ma bucur Ela de atentia ta si-ti multumesc Ionut deci discutam de estetism aici, da? nici nu stii cata dreptate ai, e ingrozitoare iar estetica uratului, provocatoare oricum am notat sugestia ta | |