| = super | Bogdanovici Andreea [17.Mar.07 12:09] |
| "nu mai râde de atacul lui de cord" este un vers bun, simplu, care conectează cititorul la poem. "atacul de cord" mă duce pe mine ca cititoare cu gândul la un sentiment muribund, intrat în recloziune. "așa se bărbierește se împiedică traversează strada cumpără ziarele" adverbul de mod încetinește acțiunea, și reduce spațiul poetic, impune o perspectivă cititorului. În rest, versul este bun, indică o continuitate, o luptă de a ajunge undeva, ziarele sunt simbolul cotidianului, al vieții de zi cu zi, în el sunt cuprinse toate dramele umanității. "acolo se așează" adeverbul de loc "acolo" putea lipsi, din punctul meu de vedere, este prea vag, iar un loc poate fi oriunde acolo. "visează marea și nisipul și face crime pentru asta ca să poată să vadă" poată-vadă sunt rime, și nu mai urmează linia construcției. versul este interesant, ideea este accentuată prin folosirea substantivelor "mare" și "nisip", induce acea stare de liniște creată de mare și de o anumită stabilitate pentru că marea este o continuitate, ea dăinuie de mii de ani, iar "nisipul" subliniază o nesiguranță, că toate lucrurile sunt efemere. Frumos contrast. "ca și cum ar mai avea o inimă una pentru tot ce cunoaște și una pentru ea" o strfă bună, nu am nimic de obiectat. Mă duce cu gândul la o melodie, decât că ea împărțea lumea lui... contextul era altul, dar îmi place strofa. Conferă echilibru poeziei. "și începe în fiecare dimineață să vină după tine eve tot întinde întinde se gândește la eve e încă în pat dormind poate încolăcit strâns să păstreze căldura să suprime nevoia de a începe ceva neînțeles nu-și mai simte brațele" aliterația este bine gestionată. Simbolul dimineții care mereu înseamnă un început. În următoarele versuri se subiniază lupta dintre planul interior și cel exterior. "un accident fără rost și lumină crudă" antiteza este bine construită în poezie. Partea în engleză evidențiază universitea trăirilor, a eului poetic. Mi-a plăcut în concluzie. | |
| = andree | Alice Drogoreanu [17.Mar.07 12:21] |
| acolo e locul atacului de cord îmi place ce dai din tine disecând așa dimineața nu este obligatoriu un început baby e un sfârșit sau nici măcar în concluzie nu există început sfîrșit alb negru bun rău șamd există nuanțe și perspectiva noastră asupra lor | |
| = in sfirsit, alice | George Asztalos [18.Mar.07 03:05] |
| vad aici un comentariu mai extrovertit la poemul meu "side affects", eu sunt personajul adamic din poema ta, eva ride de atacul meu de cord,de faptul ca visez si fac crime pentru asta...Asa e Alice, o intind, inca ma gindesc la ea,neinteles in lumina cruda dar incet-incet ma trezesc ca devine camera tot mai mare si n-am decit sa deschid fereastra sa-si ocupe soarele locul in ochii mei arsi de nisip si sarati de mare.Stiu, e doar o nuanta, dar asta simt: o eliberare personalizata, venita din tara minunilor.Multumesc Alice, con-tempo-rana mea visatoare! | |
| = + | Alice Drogoreanu [18.Mar.07 19:58] |
| habar n-aveam cu plăcere gyuri | |