| = cu stima, o ureche fara voce intre ale poeziei | barbu cornelia laura [17.Mar.07 01:12] |
| imi pare rau ca nu am cuvinte destul de civilizate ca sa exprim bucuria mea in fata tabloului magnific in care ma regasesc | |
| = Ahile sau inocența versus maturitate | Alberto Marin Popesco [17.Mar.07 02:36] |
| părerea mea de critic necalificat: poemul e structurat în 2 părți. prima parte este despre o veselie exprimată prin poezii care deformează realitatea. un fel de inocență. in a 2-a parte apare lupta, apare viața, apare mlaștina. un fel de maturitate ce ți-o dă lupta cotidiană. | |
| = Somnul inexistent | nicollè pierre [17.Mar.07 06:19] |
| dragă Ela, figurinele de fum poate doar dacă sunt acele făpturi de lumină ne pot apăra de sărutările proscrise, dacă am prin din sensul tău "de somnul inexistent frigul teribil" o parte din iad, dar lumea nu poate fi dezgolită rămîne așa, chiar și cu formele ei de culoare, iar oglinzile deformate de multe ori ne fac să o vedem pe cea reală apoi cu ochii mai deschiși presimțirile sunt chiar și atunci cînd le uităm de prin vis deși îngerul ni le mai șoptește la ureche, încă o dată spre dimineață, la trezire anima e atinsă de multe ori doar de o altă anima, și ele se oglindesc duios pînă la fluidele celulare atinse de curcubeele din ele călcâiul invulnerabil nu îl poate găsi decât fiecare în sine și aceasta poate doar în momentul când se spune rugăciunea sau nici atunci, nu cred în invulnerabilitate ci doar puterea de a depăși altfel vulnerabilitatea de a o ocolii, să zicem știi doar că poeziile tale mă poartă atât de departe și în același timp aproape... mi-a plăcut mi-ai dat de gândit pentru toată ziua, cu același drag, și iartă-mi uneori absența, te rog nicollè | |
| = mulțumesc | Ela Victoria Luca [19.Mar.07 14:50] |
| vouă, Laura, Alberto, Nicolle, pentru popasul printre figurinele mele amnezice, așa voi ști că memoria le va developa într-o zi, prin uni-versul din voi. Ela | |