| = fana Camus | Arghira [07.Aug.02 18:36] |
| mai erau cateva fragmente minunate pe care tu nu le-ai surprins aici si care explica oarecum acest mit..al lui Sisif..:) | |
| = Arghira | lapislazuli [07.Aug.02 19:07] |
| Poate le aduci tu pe site. Eu nici nu am cartea... | |
| = Gabriel Nita, Arghira, Lapi. | Andia [07.Aug.02 22:12] |
| 1. inceput: "Adevarata problema a filososfiei este sinuciderea. Daca viata merita sau nu sa fie traita" 2. final: "Trebuie sa ni-l imaginam pe Sisif fericit" Eu vreau sa spun prin asta ca inceputul anunta o tema sumbra. Sfarsitul insa-imaginea unui Sisf fericit, rostogolind stanca lui- ne arata maretia omului si nu mai e in nici un caz unul pesimist asa cum s-a spus despre eseul lui Camus. Camus a fost un scriitor al omului, un umanist. Sunt fericita si eu sa-l gasesc aici, ma entuziasmez de cate ori ii citesc numele undeva. De multe ori, efortul de a introduce in biblioteca un nume mi se pare cu mult mai mare decat acela de scrie la umbra copacilor inalti. | |
| = Andia | lapislazuli [08.Aug.02 01:08] |
| Nu stiam ce imi spui tu acum. Ca s-ar fi spus ca e vorba de un eseu pesimist. Nici eu nu l-am considerat asa. E vorba de un triumf. Al ratiunii, al omului... PS: Ei, n-a fost un efort chiar atat de mare. Multumesc, oricum. :) | |
| = andia si cui o mai citi | antuna [01.Oct.02 01:06] |
| Andia alea doua cred ca sunt cele mai importante pasaje...eu nu cred ca inceputul este sumbru...eu il vad pe Camus punand intrebarea senin, linistit...hmmm mereu am crezut ca o astfel de atitudine este fericirea absurdului...poate ma insel | |