= . | Ela Victoria Luca [01.Mar.07 12:51] |
aș elimina complet "nu vreau nici viorele nici ghiocei nici alte flori chiar dacă știi îmi plac uneori cele sălbatice nici semne de prins în ac să nu-mi aduci prefer fluturii vii și albaștri pe care nu poți să-i prinzi nici măcar într-o pânză subțire de vise fără să îi rănești cumva" aș lăsa ca primă strofă, cea care e acum penultima. citește la sugestia mea. și vezi efectul. mie primele strofe chiar îmi par f slabe, și nu am devenit mai exigentă azi, 1 martie, dimpotrivă. Ela | |
= Ela | Adela Setti [01.Mar.07 13:06] |
ai dreptate, dar textul e în proces de plină facere :) Adela | |
= . | Ela Victoria Luca [01.Mar.07 13:12] |
e mult mai bine așa. chiar și completările ulterioare. da, e altceva aucm. bun. Ela | |
= :) | Adela Setti [01.Mar.07 13:15] |
mulțumesc. voi mai schimba câte ceva, cred că imaginea. căutam altfel de instantaneu, o siluetă într-o ușă. Adela | |
= Am trecut | Gelu Bogdan Marin [01.Mar.07 13:38] |
să-ți doresc fericire și să-ți las un semn cît un mărțișor. La imaginile tale puternice, versurile ar trebui să fie mult mai dure, mai tăioase. În rest, numai bine. | |
= dragă Gelu | Adela Setti [01.Mar.07 13:46] |
nu pot scrie tăios - nu sunt nici cuțit, nici bărbat. mulțumesc pentru semnul primăvăratic. Adela | |
= adela | maria dobre [01.Mar.07 16:04] |
finalul e un poem in sine.ultimile doua versuri sunt trairi pure.putin fortata parca este penultima imagine.pe mine ma pierde.simplitatea ultimelor doua versuri, cum spuneam, racoresc poemul, il aeriseste. maria | |
= Maria | Adela Setti [01.Mar.07 16:21] |
cam greoi, da, antepenultimul vers. cam criptic. instantaneul înseamnă aici momentul multașteptat, ruperea pâinii este simbolul despărțirii nedureroase întrucât cel ce rupe este săracul flămând, personalizare a singurătății care se dorește restabilită în special pentru cel ce glăsuiește în text. mulțumesc de semn. drag, Adela | |
= Adela, da | cornel stefan ghica [01.Mar.07 18:00] |
este o poezie care limiteza (parca) spatiu' intim al Singuratatii. mai mult, cateodata se pierde in "nimic", revenind (instantaneu) in reuperea "de paine pe masa unui sarac". mi-o placut ff mult, in intregul ei (bine-asezat, bine-scris). felicitari cu stima, blueboy | |
= Cornel | Adela Setti [01.Mar.07 18:18] |
eu zic că mai degrabă încearcă să de-limiteze. singurătatea e o libertate prețioasă. inițial mă gândisem să intitulez "declarație de independență", dar cum e martie și prea suna a război, am eufemi(ni)zat un pic. mulțumesc de semn. Adela | |
= erata | cornel stefan ghica [01.Mar.07 18:27] |
ai dreptate: de-limiteza...nu "limiteza" ruperea....nu "reuperea" scuze (din cauza de "taste prea grabite") cu stima, blueboy | |
= erata mea | Adela Setti [01.Mar.07 19:55] |
fostul titlu - Marte fără i. | |
= prefer sălbăticiunile în plin salt | Mishu [01.Mar.07 22:26] |
superb. de aici se vede postludiul, prin care tocmai am trecut. e în preferința aceasta, în saltul acesta de sălbăticiune, un recurs la evadare. congrats. | |
= elegant | adrian cetateanu [02.Mar.07 08:13] |
peisaje artistice curate, feminine, singuratatea se hraneste cu iubire, placut | |
= Mishu, Adrian C. | Adela Setti [02.Mar.07 09:37] |
mulțumesc pentru lectură și impresiile lăsate aici. Adela | |