| = exact | Alberto Marin Popesco [28.Feb.07 23:33] |
| de asta nu prea citesc eu cărți groase. de obicei iau cântaru cu mine la biblotecă, cântar de buzunar evident, și dacă trage peste 500 (cinci sute) de grame las cartea în plata Domnului, indiferent dacă titlu sună tentant sau poza de pe copertă e cool... în altă ordine de idei sunt acord (am citit odată saga "torente", și acuma îmi pare rău pentru timpul pierdut) cred că Felix are dreptate, cititorul se pierde în detalii descriptive și adoarme cu cartea în mână cu gândul la un roman polițist scurt, concis, cu pistoale care trag cu o frecvență de 5 împușcături pe pagină... etc, etc | |
| = oare ce am fi ... | Anni- Lorei Mainka [01.Mar.07 00:53] |
| oare ce am fi fara speranta ca ne putem retrage la mare, sa povestim ....si daca nu sa citim ce au scris altii...si daca nu sa ne repliem intr-un spatiu cochilie ale acelor simtiri care ne-au umplut tineretea? ce-am fi daca n-am spera sa devenim o Murdoch...sau sau...dar cita munca, cita bucurie pe aceste trepte...si mai dai incolo pe cei care doar construiesc mori de vint, eu ma bucur, asa ne-spatios cum trebuie , eu cred ca mai bine e sa te bati ba cu vintul ba cu moara si poate si cu un roman-gindire , cum ai facut-o tu...te voi reciti cind ma intorc de la ultima moara care nu se lasa darimata, dar ca sa stii: ma bucur de recenzie, ma repet probabil, stilul tau corect, gindurile din final hotarite, iar analiza cernuta pina la miez iti sta bine, dar stii si tu toate astea....cumparati un balansoar ca sa nu obosesti la vreo masa intr-un colt intunecat... apropos: buna alegere , cu toate ca am fost trista ca Sharp nu a parut sa prinda la tineri cititori, pe curind | |
| = sorry.. | Anni- Lorei Mainka [01.Mar.07 00:55] |
| asa ne-spatios cum trebuie sa traiesc (se pare ca verbul asta nu se lasa nici scris de mine) | |
| = frica de romane mari | Tamara Zub [01.Mar.07 14:03] |
| Acest roman fabulos, de o grandoare oceanică, de o picturalitate generoasă, merita, bineînțeles, cronica dumitale. Este important că inviți la lectură, e ciudat că oamenii au frică de cele 700 de pagini atât de frumoase ale romanului Marea, marea. Primește un mărțișor electronic din partea temarei. | |
| = de pe mal | felix nicolau [01.Mar.07 17:26] |
| da, e ciudat ca tinerii nu s-au inghesuit la tom sharpe. cred ca a fost din cauza pozelor, cea de la articol si a mea, de la pagina. dar vad ca nu va incurcati, ati cam citit romanul asta | |
| = despre reflux | florian stoian -silișteanu [02.Mar.07 06:34] |
| probabil că fitilul care întreține abia pâlpâind flacăra timpului trebuie schimbat. Cititorul de serviciu însă nu ține seama de întreruperile de curent de pauza de prânz nicicum de mobilul care chiar dacă trecut pe vibrații scoate din minți răbdarea luminii a cunoașterii. Uneori parcă se comprimă totul. Nu am mai avut curaj de multă vreme să intruîn viața întinsă a unui voluminos...Dacă inima îți este bătând șiragul cuvintelor te prinde și te trezești cumva prins în capcana lecturii.Dar aceasta este uneori ca...Marea | |
| = Poate | Camelia Tripon [05.Mar.07 12:53] |
| este prea puțin ce am prins din articol, în afara ochiului de critic literar se întrezărește sensibilitatea, profunzimea analizei, reușești să pătrunzi empatic în sufletul personajelor și să le înțelegi trăirile...mi-a plăcut... | |
| = strategie | felix nicolau [05.Mar.07 13:16] |
| de fapt eu incerc sa scriu cronica in stilul unui roman. mi se pare unica solutie pt a mai fi citit in directia aceasta | |
| = marea rafuiala | noemi kronstadt [10.Mar.07 02:48] |
| m-as fi asteptat sa incepi cu 'fiul cuvintelor", desi nu ti-ar mai fi dat mana sa te miri nici macar asa, de preludiu provocator, am ceva rezerve in a-l responsabiliza pe freud pentru toate sinapsele stralucitoare ale damei in discutie si declar ca strigator la cer rationamentul potrivit caruia ai cu temperament zglobiu dau cu cartea de pamant dupa primul apus de soare pe faleza si nu afla decat din auzite ca pentru un englez sadea, numai o mare dragoste poate rivaliza cu o cina suculenta si daca te-ai intrebat, ce ti-ai raspuns, de fapt? ca iris avea nevoie de 660 de pagini sa-l domesticeasca pe charles, sa-l faca s-o ia razna ca un barbat de rand., sa-l puna sa lacrimeze, sa posteasca , sa tremure dezolat la usa iubitei si sub bicepsii malacului consort, spre consolarea revansarda a milioane de victime inocente, lepadate-n rigola si-n tomberonul femeilor refuzate? | |