| = Geometrie tip hamletian | Constantin Codreanu [16.Feb.07 11:02] |
| Un joc drăguț cu proverbialul, hamletianul "a fi...", doar că aici dilema este extinsă la doi. Îmi place geometria această a versurilor pe care o duc mai încolo ca să descopăr o încercare, un început de dualism, ea-el, nu știu de ce nu ai încercat să îi dai și lui o formă, ar fi fost interesant, chiar dacă spui că el trăiește pe vapori, argumentându-i astfel amorfismul... Doar un singur lucru, nu înțeleg continuitate dintre "Cubul meu nu mai are nici un colț nesfărâmat. Pare o sferă perfectă acum." și "Eu trăiesc într-un cub devenit sferă, așteptând să i se ciobească un colț." Sfărâmat și ciobit? Sau ciobirea se referă la sferă? Cu drag și curiozitate, Constantin P.S. ai o virgulă acolo înainte la "și timpul cum poate fi măsurat", scoate-o, ai două coordonate copulative!!! | |
| = drag, Constantin | Victoria Dragan [16.Feb.07 11:59] |
| de la "lecția despre cub" a lui Nichita mi se trage dorul de perfecțiune și acceptarea imposibilului ei de a-mi fi; îmi tot ciobesc colțurile realității, chiar și atunci când ea seamănă cu o sferă, din teamă și necredință- că ar putea fi rotundă... iertare pentru virgulă, uneori simt nevoia de virgule și acolo unde nu este cazul! | |
| = Sunt eu Picasso, Ti-am dat bip... | Neagu Romeo [20.Feb.07 08:35] |
| Ian sa-ti fac io un cadou de Gheorghe Tomozei: Noi trecem prin vad, raul prin vazduh, peste pod. Calcam peste pasari si nori, cetatile cresc din adancuri, mormintele se-ngroapa in stele. Iubim cand iubirile mor, suntem singuri in doi; ochii ni s-au ros de prea mult maine. Traim cu fagaduiala lui ieri... I se spune: "iubim cand iubirile mor". Victoria, mai sa cred ca vrei deja sa-ti incifrezi poezia(personala) mai pe placul agonilor consacrati de aici. In fine, Constantin Codreanu are dreptate...si mult (bun)simt. | |
| = Picasso | Victoria Dragan [26.Feb.07 12:43] |
| ... simt o oarece ironie (dojană?) aici...hai să încerc o lămurire: "personala" aceasta e întradevăr foarte personală și chiar e scrisă cu ceva timp înainte de a afla de agonici și... încifrările lor. Mulțumesc de cadou, versul lui Tomozei m-a izbit din plin, la fel și faptul că ai simțit că mi se potrivește, aici. Mai aștept "bip"-uri, și iartă dacă voi încifra cumva, pe undeva, mai mult decît trebuie! | |