| = Proust-M-Pivot | Ioan-Mircea Popovici [16.Feb.07 12:33] |
| Cred ca voi intra in povestea asta, cu chestionarul, plecand de la cea originala din "dilemele noastre". De chestionarul lui Proust, care deja-i in folclor, nu ne atingem... eventual ar fi frumos sa pui 5 intrebari din el pe cele 5 usi ale dulapului... care ar fi ele (una la mana). a doua miscare ar fi Chestionarul lui Pivot si spre final Chestionarul Mariei, care sa aiba in el cel mult trei intrebari din cel de acum... asa vad eu miscarea! | |
| = chestionare | Maria Gheorghe [17.Feb.07 09:40] |
| am rostogolit si eu zarurile tale...si n-am mai gasit la arhiva dilemei chestionalul lui Pivot, e prea de demult, dar iata de ce am dat: http://forum.eliberadio.ro/viewtopic.php?t=1650&start=0&sid=329d7e9c353a3cc797565a244b6916da era pe vremea aceea la radio gherila...nici nu stiam ca exista asa ceva... mersi pentru vizita si-om mai vedea...cu bine... tu vezi ce si cum faci cu albul zidului, mie imi miroase deja a var...vara proaspat dat pe un anotimp in sapte timpi pe un portativ cu cinci note impletite intr-una cu mister si ecou... 8. Ce meserie nu v-ar placea sa faceti? (parca asa suna punctul 8 de la Timisoara) | |
| = calendar-chestionarul (P) | Ioan-Mircea Popovici [20.Feb.07 10:33] |
| De aici incepe povestea chestionarului (P)... Cand totul mirosea a levantica si a zadar, mi-am gasit interesul pentru Marele Calendar. Aveam nevoie de un zidar. Acu’ mi-am luat rogojina, ceaiul si un zar. Si-am zis: Cinci. Si nu s-a intamplat nimic…Nu bei cafeaua pana-i calda? Sa-ti arat pozele sa le pui pe categorii. Ca niste jucarii. Ce-ai zis? Eu stiu? Nu stiu ce-am zis. Hai sa-ti fac niste daruri. Asta este primul. Auzi ce ploua? M-am desprins de cais si-am cazut in vis. Nu stiam in visul cui. Acum circul printre adrese, doar-doar ma intalnesc cu cineva cunoscut. Cafeaua unde e? A…am baut-o deja. Nu? Sigur ai baut-o. Inainte de sase. Sobolanul metafizic…Intre povesti si mare… Chestionarul lui Proust 1. Principala mea trăsătură 2. Calitatea pe care doresc să o întîlnesc la un bărbat 3. Calitatea pe care o prefer la o femeie 4. Ce prețuiesc mai mult la prietenii mei 5. Principalul meu defect 6. Îndeletnicirea mea preferată 7. Fericirea pe care mi-o visez 8. Care ar fi pentru mine cea mai mare nenorocire 9. Locul unde aș vrea să trăiesc 10. Culoarea mea preferată 11. Floarea care-mi place 12. Pasărea mea preferată 13. Prozatorii mei preferați 14. Poeții mei preferați 15. Eroii mei preferați din literatură 16. Eroinele mele preferate din literatură 17. Compozitorii mei preferați 18. Pictorii mei preferați 19. Eroii mei preferați din viața reală 20. Ce urăsc cel mai mult 21. Calitatea pe care aș vrea s-o am din naștere 22. Cum aș vrea să mor 23. Greșelile ce-mi inspiră cea mai mare indulgență 24. Deviza mea "Chestionarul lui Proust". Nu-i evident? Chestionarul (P) este pe drum... | |
| = e cam greu fara | Anni- Lorei Mainka [20.Feb.07 10:37] |
| fara experienta necesara nu prea ai cum sa astepti ca raspunsurile sa fie corecte...chestionarul lui Proust era altceva decit ce-ti doresti tu...dar ideea e buna...oricum cred ca in momentul de fata toate variantele sunt grele si usoare in acelasi timp ptr ca totul se schimba atit de repede in concluzie si greselile... | |
| = vreau | Stefan Doru Dancus [23.Feb.07 14:05] |
| Sunt Stefan Doru Dancus, individul care scrie cu A. Suciu romanul "Sex cu femei". N-am putut sa ma abtin: ai vreo carte editata? M-as bucura s-o primesc, platesc ramburs plicul, nici o problema. Sa ai pace, Dancus | |
| = raspuns cu intarziere | Maria Gheorghe [24.Feb.07 20:16] |
| am asteptat cam mult sa va raspund si sa va multumesc pentru trecere si un gand constructiv... am pus 17 pietre pe scara (i)emigrantului, poate nu chiar intamplator, sunt 17 scanduri de la un gard cu care am fost incercuita, in urma unui vis, treaza fiind...se vroia ceva "interactiv" pe subiectul acestei amputari pe care eu am simtit-o luand cu mine tot ce mi-e drag, dar acelas tot a ramas acolo, intr-o casa de pe plaja si o capita de fan sau otava, sus, la muntele unde era si o cascada... constatase cineva ca suntem multi raspanditi prin lumea larga,...si eu as completa ca suntem raspanditi intr-o singuratate, si ea straina de sufletul nostru,... mult as fi dorit sa putem exprimam trairea noastra intru binele celor care au bagaje facute sau viseaza trepte de scari de la un hotel din New-York...sau chiar de la ei de-acasa... e adevarat ca experienta nu se poate transmite, dar dintr-o comunicare sufleteasca simpla se poate spune cate ceva pe fiecare treapta a scarii proptita de Zidul singuratatii... nici un raspuns nu poate fi gresit, nu intrebarile sunt grele, ci ratacirea noastra in a ne regasi in adevar cu noi insine... poate intrebarile nu sunt la locul lor, poate abordarea e prea abrupta,... nu, n-am publicat nici o carte si nici n-am in intentie, dar nici nu ma pot abtine sa lansez in agonie aceasta batista alba, cu gandul cel mai bun, sa ne cunoastem mai bine in ratacirile noastre... eu voi incerca sa iau fiecare treapta in parte si sa spun cate ceva care poate ne va antrena sa coboram cararea impreuna, macar o parte din ea... cu drag de voi toti, compatriotii mei, cateodata atat de departe, ca va simt respiratia calda... | |