| = un semn | Uln Aron Alex [14.Jan.07 21:41] |
| "Trag perdeaua, să ascund ziua care se stinge între plecare și atingere..." Iata casa in care banuim ca se naste lumina si o sa ramana vesnic aprinsa... "Galben brodat cu albastru," un acean crud si verde! Uln | |
| = Uln, | Maria Gheorghe [14.Jan.07 22:06] |
| lumina aceea are culoarea plopilor fara sot. multumesc, esti primul care mi-ai deschis fereastra de cand am intrat in vizita in casa voastra, nu stau mult, doar de-o cafea, drumul e lung si plin de porti... | |
| = lumină la fereastră | Dana Banu [14.Jan.07 22:16] |
| maria, bine ai venit, găsesc în textul tău de aici o povestindă voce cu iz de poveste și mă înscriu cititor atent | |
| = erată | Dana Banu [14.Jan.07 22:24] |
| cu iz poezesc | |
| = Dana, | Maria Gheorghe [14.Jan.07 22:54] |
| multumesc de trecere, popas si un pas de incurajare... sunt o profitoare, asa ca nu vreau sa pierd aceasta ocazie sa-ti spun ca "frunzele" tale, de mult le fosnesc printre corzile din casa aceea pe care fiecare o botezam dupa sufletul nostru... n-am comentat, poate pentru ca: - n-am avut cont de accesare - nu am calificarea, si nici calitatea comentariului, mai ales cand, de prea multe ori, ar fi ca si cum mi-as comenta propriul peisaj, cand de fapt tacerea asculta si traieste tot ce-o face sa strige din ecou... multumesc | |
| = ... | Dana Banu [14.Jan.07 23:08] |
| acesta a fost cel mai aproape de casa mea dinspre stânga comentariu pe care l-am primit în cele câteva luni de când scriu poezii pe și pentru agonia... eu îți mulțumesc, Maria la bună citire | |
| = semne de taina | Ioan-Mircea Popovici [15.Jan.07 17:09] |
| cuvinte de cod, intr-un nod... galben, albastru, perdea, scara... si peste toate, revin si spun senin: au fost trei puncte dintr-un cerc... ea-l stie... si-a mai venit al patrulea punct, ca un nod si-au facut o bila albastra pe care o auzi rostogolindu-se si oprindu-se acolo unde taina tace... Intr-o bucurie amanata... | |
| = Tu, | Maria Gheorghe [15.Jan.07 20:18] |
| cel calator prin vise, cu bagheta fermecata ce desface coduri, si tot face noduri...fericita-as fi daca aceste simple cuvinte nu ar fi coduri, ci fire firave de fiinta...stransa intr-un ghem albastru ce se rostogoleste cu cantec pe unde pui pasul... ma bucur c-ai trecut pe la mine si mi-ai lasat o piatra intr-o scoica ce tine taina vie... de bine si cu bucurie, fara amanare...voi trece si eu pe la tine... | |