= gustul amar al ierbii | Dana Banu [04.Dec.06 13:59] |
plec din poezia ta cu autoportretul tău fin schițat din primele două strofe și cu impresia că ești un autor ce privește cu atenție spre partea nevăzută a lumii deosebit final, părerea mea | |
= Nevazutul ce abia se mai zareste... | Gelu Bogdan Marin [04.Dec.06 14:04] |
Lucrurile ce se intimpla dupa o cortina solida ne trag catre replica finala.Mai devreme ori mai tirziu. Ca totdeauna, o trecere gratioasa. | |
= un pic, da | mariana fulger [04.Dec.06 15:01] |
și iată abia acum îmi pot distinge obrazul înghețat de manechin, zâmbet trist în vitrina ninsă îndrăgostiții se opresc uneori și-mi spun La mulți ani! zâmbesc constant ușă deschisă șirului nesfârșit de sclavi aduși lângă geam de dorul ultimului liman al fericirii oglinda în care trăiește un clovn uitat nici om nici fiară nici lichea fuga de real îl acoperă cu false furtuni în care aude vag vuietul mării un gust sărat de alge când nu mă mai apasă partea rămasă din necunoscut Mâncai două pachete de Eugenia până dădui ceva suflet poeziei tale. E scuzabilă dulcegăria. Muzica n-o mai iau în calcul, că era oricum, dulce. Am forțat puțin versul cu fericirea, dar e bine. Cât despre versurile acelea uzitate, e bine că sunt uzitate. Acum de sărbători, și Crăciunul e folosit de toată lumea, și Revelionul, și sarmalele - uite că de asta nu mai sunt sigură, și vinul - nici de asta, de mine, nu. Deci, mulțumesc pentru lectură și te mai aștept. O zi fericită. | |
= plus | mariana fulger [04.Dec.06 15:40] |
Trebuia să spun că, deși fără viață, trist ca un clovn supărat pe amintirile fericite, poemul tău mi-a plăcut, altfel nu-mi umpleam sufletul cu el. O zi fericită. | |
= Raspuns la plus... | Gelu Bogdan Marin [04.Dec.06 15:53] |
Un suflet bun nu se dezminte niciodata. Sa fii fericita... | |
= fețe fețe | Adela Setti [04.Dec.06 15:56] |
trecerea din sine într-un alt sine [obrazul meu... ca o ușă lăsată deschisă / unui șir nesfîrșit de sclavi] - o schiță de "autoportret" trasată fără milă, cu severitate și lipsă totală de indulgență. Îmi place acest text, pentru că, deși nu pari să dai vreo șansă revelației ["nu mă mai interesează / partea rămasă necunoscută"], aceasta se întâmplă clandestin: e revelația sinelui, realizată prin "fuga realității". O revelație al cărei conținut preferi să nu ni-l împărtășești; să ne lași doar să-l bănuim. Adela | |
= un fel de erată | Adela Setti [04.Dec.06 16:21] |
O revelație al cărei conținut preferi să nu ni-l împărtășești; să ne lași doar să-l bănuim. Ceea ce e [de] bine. Adela | |
= Fara indulgenta... | Gelu Bogdan Marin [04.Dec.06 19:39] |
Imi place felul in care ai comentat acest text. Pentru prima vizita pe la mine prin pagina este incurajator. Chiar ca este numai de bine. | |