+ Trei perechi de aripi | costel [03.Jul.02 04:20] |
Primul eu, Rostas! Da, ma bucur si eu ca un copil cand reusesc performanta, mai ales ca in ultima vreme nu am avut timp sa intru pe aici. Da, m-a nelinistit putin poezia ta si m-a induiosat in acelasi timp. Sigur ca "esti" Rostas. Atata timp cat lasi urme pe hartie, existi si pentru mine si pentru toti care te citesc voit sau intamplator. Sigur ca poezia asta imi pare mai mult o tanguire, un fel de a-ti pune probleme si intrebari dar deschizandu-te inspre mine cititorul, luandu-ma pe mine de martor la ciudatenile tale ce tin de curatenia sufleteasca a unui copil. Poate ca sunt ambiguu, poate ca nu inteleg dar simt ca ciudateniile trimit spre starea de a fi copil, sau dorinta de a fi copil, spre purificare. Copiii sunt ciudati. Datorita gandirii lor mai simple si mai ales nealterate. Copiii sunt ciudati si de aceea ii si surprind adesea pe maturii care au pierdut starea de a fi copil. Eu cred ca nici un matur nu e un matur complet daca nu si-a pastrat ceva din puritatea, inocenta si simplitatea copilului. | |
= costel | RRostas [03.Jul.02 05:23] |
E o replica, scrisa rapid, esti pe-aproape in ceea ce spui. Multumesc, am sa schimb titlul, trei perechi de aripi. | |
+ cocorul origami | Anton [03.Jul.02 06:00] |
Uite, Costele, că înaintea lui Nexus, am intrat eu, la îndemnul tău. Oricum eram curios să-l citesc pe maestrul Rostas (era să scriu Roxas). Și ce am citit mi-a plăcut. Promit că voi reveni asupra textelor lui Romeo. Recomand spre lectură. | |
= Antoane | costel [03.Jul.02 06:04] |
Sa traiesti, Antoane! | |
= :) | antuna [03.Jul.02 08:00] |
placut mult poezia la mine, mai ales origamiul si finalul "fortos":) | |
= Aripile tale sunt si ale noastre | Licorna [03.Jul.02 13:39] |
Cred ca o pereche de aripi era a muzei tale iar alta a ingerului tau pazitor! E o zbatere intre mai multe lumi dulci-amare! Si e tare frumos. | |
= Ce zi minunata | Dania [03.Jul.02 17:36] |
Sunt in concediu dar am trecut sa va mai citesc... Si mie mi-a placut. Foarte. Ca toate poeziile-nstelate de azi... | |
= orb si de hartie | FerSim [04.Jul.02 10:38] |
Iti spun si eu ca-mi place poezia, Romeo. Asa, ca nu strica sa stii. Ma bucur ca ti-ai revenit. | |
= Rostas | salma [04.Jul.02 14:53] |
Romica, venii si eu mai pe urma ca sunt cam ocupata in ultima vreme, si am dat peste poezia ta asta cu trei perechi de aripi...Mi-a placut la nebunie! Nici nu am cuvinte! Ce face mama ta? Ii place la internet?Transmite-i un gind bun de la mine. | |
= multumesc | RRostas [06.Jul.02 03:13] |
Va multumesc mult! Ma bucur ca v-am placut si asa... cum ziceam ca sunt. | |
= Tu cine esti ? | Nexus [06.Jul.02 03:57] |
Eu sa stiti ca sunt in permanenta la textele lui Romeo. Cum sa nu fiu ?? De cind cu Pinocchio...si dinainte. Daca oi fi nimerit cu Cioran ,cel mai nimerit am fost eu cu proza ta. Eu am un alt fragment din "Pe culmile disperarii". In care Cioran vorbeste de anumiti oameni carora surisul li se transforma intr-o incremenire de masca egipteana. Dar acela nu-l pot posta. Dupa ce iti citesc textele eu tac. Inchid computerul si tac. Si ma uit pe geam. Prin geam. Peste geam. Dincolo de geam. Aprecierea la adresa haikuurilor m-a bucurat pt ca vine de la cineva care STIE despre ele. Cit despre mine in raport cu orele ,mai urmeaza. Si erau in ultima poezie. La gard,alea sunt orele mele... Ai de la mine o steluta mare care nu se poate vedea aici. Dar exista. | |
= ai sa-ti dai seama, poate | RRostas [06.Jul.02 04:19] |
Sunt pe-aici, cu prezenta asta sunt mai ludic decat mine, imi permit sa fiu mai sensibil, mai vorbaret, mai sentimental, insa si aici sunt eu. Daca te-am "prins" cu Pinocchio, inseamna ca nu ma insel nici in privinta poeziilor tale, ca bine-am vazut! Multumesc! | |
+ o * origami | Oriana [09.Jul.02 08:36] |
Splendid. Câtă imaginație ai, cu ce univers copleșitor ne încânți. Mai scrie, mai scrie! | |