| = sincronicitate... | ioana matei [09.Nov.06 01:54] |
| si eu "țin pe masă patru din pământ vase în fiecare se înalță câte o floare." Dumnezeul lor e si al meu! | |
| = a | florian stoian -silișteanu [09.Nov.06 02:14] |
| nu știu ce să cred despre această alergare peste de peste tot.poemul în sine aprține celui care lasă ușa deschisă.intră poemul se lasă poftit apoi cineva brusc încuie închide ferestre ....Pentru mine nu este comod să rămân și dacă scriu înseamnă că... | |
| = . | Alexandru Dan-Alexandru [09.Nov.06 16:27] |
| poezia ta, mai bine spus tu in general, nu ai nevoie de o constructie ca și imediat am fost fulgerat. , desi are desigur legatura cu imediatul ei. suna totusi pueril, si, oricat de simplist iti doresti limbajul aici, este sub. , | |
| = plecăciune ai dreptate.......alexandru dan alexandru | florian stoian -silișteanu [09.Nov.06 16:39] |
| Dane ai dreptate.Am observat încă și eu de atitudinea care devine plictisitoare în limbaj.Încerc chiar acum să mut fulgerul ba chiar să-l trec absent. modific ușor și începutul textului. am pus am vrut să pun în seamă doar ideea.numa la rău dai în mine la bine nu mă vezi domnu dan.Bineeee....am glumit.Nu vreau să prinzi în tonul meu ceva...FULGERÃTOR....mintenaș fac și schimbarea. și stai...că am recitit...zici că nu construiesc nimic fără acel fulger.....nici chiar așa....dar plecăciune fac oricum...de data asta doar | |
| = am schimbat | florian stoian -silișteanu [09.Nov.06 16:57] |
| bătrâne am schimbat începutul textului....cu riscul de a te pierde pe drum fulgerul rămâne acolo...așa îl simt de data aceasta...nu te supăra te rog...mulțumesc pentru atenție | |
| = . | Alexandru Dan-Alexandru [09.Nov.06 19:05] |
| poezia ramane a poetului. incerc sa nu zic bunele, chiar daca tu ai aici multe. dau un indiciu: semnul infinit, 2 cercuri tangente unul altuia sau formula de structura a naftalinei , | |
| = dan alexandru în noaptea poeziei | florian stoian -silișteanu [10.Nov.06 04:18] |
| frate că bine le mai potrivești în cercurile astea. nu cred că este un poem strălucit îți dai seama de toate dacă așa ar fi îți dai seama bătrâne că am purta cu toți ochelari de soare prin noaptea poeziei....eu unul nebun și cum vrei tu să devin recunosc aici că nu scriu pentru mine așa cum spun alți confrați pe care îi iubesc și prețuiesc eu frate Dane vreau să scriu pentru viețuitori să-i las pe drum fără să se uite în necazul zilei fără să se înfometeze ci să se bucure chiar dacă numai cât trăiește gâza ori fluturele..îți mulțumesc tare mult pentru bătaia în ușă dar adevărat îți spun că meritul nu este al meu ci al ei | |
| = despre devenirea lui A (deloc intoarcere) | ioana matei [10.Nov.06 21:26] |
| nimic de spus... | |