| = nu da doamne atâta suferință cât putem suporta | elena habasescu [05.Nov.06 14:22] |
| am lucrat doi ani în israel. Am întâlnit oameni mutilați sufletește însă plini de mândrie că au ajuns să lucreze pe acest pământ. Mă uitam la ei și mă intrebam oare sânt oameni sau animale. Cu mâinile umflate și deformate de muncă,chinuiți de dorul de casă si copii,dormeau prin buncăre sau camere mizerabile unde gândacii mișunau peste tot. n-am rămas indiferentă la aceste dureri sufletești și am scris poezia pământul sfânt | |