| = . | Florina Daniela Bordieanu [01.Oct.06 21:32] |
| e frumoasa, Ioana, poema ta de octombrie, cu tristetea, cu ploaia ei, cu ceasurile gri latindu-se peste parcuri. luna asta are un farmec aparte, straniu si trist, de bilanturi necerute, asa e. | |
| = florina... | Ioana Barac Grigore [01.Oct.06 21:44] |
| ...stii ca am un oroare de patetism exacerbat. am un dubiu in privinta poeziei. ti se pare o patetica patentata? este important cum se vede din exterior (trecand peste faptul ca ti-a placut iar mie mi-a facut bine asta si iti multumesc mult). | |
| = nu e | Florina Daniela Bordieanu [01.Oct.06 21:48] |
| nu, nu e patetica. e lirism marca "ioana", da. dar nu e patetica. oricum, asta e parerea mea, nu sunt specialist si nici critic. doar cititor. si repet, am citit-o cu placere, gandindu-i imaginile. curg firesc. | |
| = multumesc | Ioana Barac Grigore [01.Oct.06 21:54] |
| aveam nevoie sa stiu. nu stiu de ce ma feresc atata de patetism. parca as avea un program neuronal "un nu hotarat patetismului!". de parerile cititorilor am nevoie. criticii au prea multe site. vad mereu microfonul din cadru si nu plang niciodata la filmele triste. crede-ma ca stiu ce spun... yours | |
| = . | Florina Daniela Bordieanu [01.Oct.06 22:02] |
| parca ai fi eu, Ioana :) sunt trei chestii daca ma tem pe-aici, prin lume: de patetic, de ridicol si de caraghios. ciudat insa, atunci cand simt ca merge (ma refer la scris de vers) nu ma tem sa folosesc si cuvinte care pot fi suspectate de cele pomenite mai sus. da' asta nu inseamna neaparat ca e bine:) oricum, nu-mi multumi pentru atata lucru. sunt chestii de bun simt, firesti, comentarii simple. tu continua sa scrii. | |
| = placut | Elia David [01.Oct.06 22:13] |
| Si mie imi plac versurile tale, traduc o stare de spirit, o nostalgie - cat despre teama de patetism, cred ca e mai degraba teama de a fi considerat patetic, lucru care ar putea sa te impiedice sa scrii poezia pe care o simti (accept ca este posibil sa ma insel). Totusi, nu e cazul aici, unde sinceritatea devine fluida si expresiva... | |
| = uite | Alice Drogoreanu [01.Oct.06 23:18] |
| Ioana mie îmi place e simplă sinceră umană In octombrie mi-ar plăcea să îmi placă ceva O dată pe zi nu contează când unde ce sau de cine e ceva ce vreau să citesc (nu e patetism, nu mai fugi așa) | |
| = ..cu spleen și de ăstea.. | Akedia [02.Oct.06 01:33] |
| ...cam seacă..îi lipsește ceva..primele patru versuri îs mișto..versul patru ar putea rupe monotonia textului..de fapt o rupe el oleacă..e fain..dă un iz vetust..dar nu prea e susținut..o patină bacoviană-baudelaireană....ceea ce nu e neaparat rău..nu e tezism doar, e stare...și eu mă trezesc târziu..ca să vezi...și am impresia că nu ține în special de anotimp..hmm..tu trebuie să ai rădăcini moldave ca să scrii un text ca ăsta..măi.. | |
| = octombrie | Dmitri Miticov [01.Oct.06 23:27] |
| Am sa te supar poate, dar iti spun ca acestei poezii ultimele 4 versuri ii scad valoarea de 20 de ori. Pentru ca un vers ca acesta: "In octombrie mi-ar plăcea să îmi placă ceva" e de un umor involuntar, nu ti se pare, eu cred ca acest tip de jocuri de cuvinte nu prea se mai folosesc prin poezie pentru ca distrug orice monotonie controlata construita inainte. Vrei sa-mi induci o stare prin evocare si apoi pac! imi spui un banc. Nu merge. Apoi urmatoarele versuri reprezinta niste platitudini care umplu un spatiu, iar in final revii la ludic prin aia cu septembrie, un joc repetitiv care iarasi distruge atmosfera "ploioasa" rupta din bacovia. Ar mai fi de amendat excesul cu ceasul gri pentru ac nu inteleg de ce ceas si nu altceva, e destul de ambiguu, putea fi ceva mai logic sau macar mai firesc. In rest apreciez exploatarea detaliului spre o evocare credibila si imi plac tablourile care apar in versuri. Ar putea fi totusi mai personala pentru ca nimic din ce spui nu ti se intampla numai tie, ori eu vreau sa imi spui lucruri noi care sa ma minuneze. Sper sa-ti fi fost cu ceva de folos. | |
| + Un ceas gri a batut ora pastelului | carmen mihaela visalon [01.Oct.06 23:52] |
| Stai linistita nu m-am intors, decat pentru ati da prima steluta din octombrie:) DE CE inca o steluta? Pentru ca prin poezia aceasta dovedesti ca poti sa scrii si soft si ca ai resurse suficiente pentru a reda prin cuvinte acuarele nepatetice, adica peisaje interioare nediluate. Daca cineva va dori sa stie ce mi-a placut cel mai mult, voi spune ca aluzia usor suprarealiste in maniera lui Dali/cu ceasuri gri/plumburii/picurii/surazand in desertul de (ne)ploaie a la Antonioni:) Nici gluga nu este de lepadat. Ea m-a dus cu gandul la moda adoptata de poetii la "cenacluri en vogue, ale anului 2006", la o fotografie a lui Ionut, dar si la consilierul Evei, de care, oricat ai dormi, poet fiind nu poti scapa. Minunata mi se pare asumarea sarpelui dar si anularea lui: "Peste gluga mea galbenă pașii mei prin băltoace". Daca nu ai avut in gand sensul echivoc e si mai bine pentru ca am reusit prin talentul meu de subtil critic literar sa descopar inca un filon al poeziei tale, demonstrand astfel ca tandemul nostru nu este intamplator si ca nu sunt vinovata pentru ca rasplatesc cu stelute hrana cu care-mi astamperi pohta ce-o pohtesc. (Pentru cei care nu au inteles parea cu balta, recomand Creanga de aur, a lui Frobenius, capitolul despre magie.) Ah, si ca sa nu crezi ca scapi, daca ai timp poti sa faci ceva cu cele 2 versuri cliseu: Mirosul de păr ud poarta de fier să scârțâie scurt Aleea pietruită spre chioșcul de lemn putrezit, pe care le-ai salvat branduind fragmentul cu laimotivul Barac: "mi-ar plăcea să îmi placă ceva/O dată pe zi nu contează când unde ce sau de cine" Concluzie: Tine steaua si fa-mi un mic serviciu. Treci pe la textul: http://www.agonia.ro/index.php/personals/206516/index.html si spune-mi- E mult mai slab decat ceea ce citim la recomandate? PS: Zi merci ca ai scapat si nu ti-am criticat primele 3 versuri, care sunt si nu sunt la inaltimea condeiului tau. Dar, de dragul ritmului si cursivitatii si pentru ca sa raspunzi cerintelor pietii, iti dau dreptul sa lasi poezia de idei si pamfletul sa se odihnesca un pic, si sa fii un o lecuta soft, chiar cu riscul de a incepe sa chatuiesti:) | |
| = Ioana | zeia nob [02.Oct.06 00:42] |
| "pașii mei prin băltoace/Mirosul de păr ud poarta de fier să scârțâie scurt" Mai bagat in octombrie cu toate simturile:) Imi place sinceritatea trairii, lirismul si nu in ultimul rand patetismul ei ascuns, zambind trist, retinut, printre randuri. Si mie mi-e teama sa fiu patetica...atat din teama de ridicol cat si din teama de a fi acuzata de exagerare, de fals dramatism si totusi...patetismul e atat de cald, de uman-in doze mici:) | |
| = Parere | Andu Moldovean [02.Oct.06 00:44] |
| Nu te "prinde" aceasta ipostaza. As putea spune multe dar nu o fac, in speranta ca vei "receptiona" pur si simplu mesajul. Bobadil. | |
| = tuturor de pana acum | Ioana Barac Grigore [02.Oct.06 02:29] |
| ma bucura ca ma cititi. ca este ceva sa va placa (Florina, Elia, Alice, Zeia Nob), macar putin si sa lasati si o vorba, un sfat. sunt dispusa sa invat mereu (DM, Andu), sa inteleg si sa apreciez (Carmen) si sa iert (Ionut). Akedia, imi place teribil numele tau. mult de tot (Onest!). maine seara acest text va avea dedesubt o varianta. sper sa va aruncati ochii si pe ea. yours | |
| = pathetique | noemi kronstadt [02.Oct.06 15:11] |
| nu, nu este patetic poemul, patetica e doar teama ta si refuzul obstinat de a fi exclusiv cum iti vine, inclusiv, patetica, ca si cum aparentul exces ar pune sub semnul indoielii autenticitatea strictului necesar | |
| = "octombrica" | Ioana Petcu [02.Oct.06 19:50] |
| are iz placut textul acesta, ceva nostalgic, chiar daca unele imagini sunt mai "prafuite". un spleen destul de "decadent" ca sa-l regasec prin mine si sa rezonez cu acesta ginduri fragmentate. o tomna care sa te inspire... | |
| = noemi, ioana | Ioana Barac Grigore [02.Oct.06 23:40] |
| fac precum zici, noemi. e relaxant asa. ioana, am scris acest poem cu gandul la zilele de septembrie din Cismigiu si la cele din septembrie de la tara, cand ma plimbam pe drum desculta si praful foarte fin, caldut, imi intra printre degete. o senzatie pe care o voi duce cu mine pe lumea cealalata. am vrut sa vezi ca este, cu adevarat, un text oarecum prafuit, dar cu adevarat prafuit. probabil tot noemi imi va explica de ce am scris un poem ploios. ma bucura ca treceti | |
| = ibg | Ramona Ungureanu [03.Oct.06 00:01] |
| super poezie! asa-s vrea si euuuuuu... stii? toamna (zic eu) nu se doarme pana tarziu. toamna diminieata e cel mai frumos. e cel mai curat aer. e ideal sa faci o plimbare prin parc. sau...la munteeeeeeeee ar fi cel mai fain. toamna-mi place cel mai mult. nu cred c-am mai citit poezii de genul asta la tine. nici n-am prea trecut. dar e frumoasa. | |
| = ramona, again | Ioana Barac Grigore [03.Oct.06 00:28] |
| abia astept sa iti citesc textele. sunt varste si varste! asta a propos de placerea de a dormi si trezitul dimineata. daca ai vreo solutie, ascult! multumesc | |
| = octombrie necenzurat | Nuta Craciun [03.Oct.06 03:25] |
| uneori suntem patetici Ioana, de dragul copiilor care uitam sa fim si poate nu e nimic tragic in asta... versurile tale insa denota mai degraba o sinceritate necenzurata... a ramane in pat pana tarziu cu ochii inchisi pentru a nu fugi de noi visele, visele acelea dulci si tocmai de aceea atat de frumoase ... e un rasfat pe care-l meritam si pe care e bine ca il recunoastem, macar in octombrie, macar asa ca o compensare... primeste felicitari pentru o altfel de Ioana! anana | |
| = anana | Ioana Barac Grigore [04.Oct.06 11:28] |
| este, intr-adevar, un text cernut doar o singura data. de aici si evidenta sinceritatii lui. celelalte sunt trecute prin mai multe site, au mai multe cenzuri, asta neinsemnanad ca nu ar contine sentimentul sau ca el nu ar fi autentic. tendinta de a lasa descoperit sentimentul in textul literar deschide o mare usa in comunicarea si primirea mesajului. nu e chiar un secret asta... ma bucur mult ca acest poem a placut, pentru ca placerea de a oferi este mai mare decat cea de a primi, iar mie "mi-ar plăcea să îmi placă ceva"... :) multumesc | |
| = definiția romantică a poeziei | PÃCALÃ VIOREL SILVIU [12.Oct.06 16:59] |
| Finalul face toți banii! Cu relaxare fără nici un rictus simtomatic se spuse definiția romantică a poeziei. | |
| = viorel | Ioana Barac Grigore [12.Oct.06 17:45] |
| sper sa-ti faci un obicei in a ma citi. ori am mai scris asta, ori urma sa o fac. tocmai am facut-o! recunosc ca finalul acestui poem a avut ceva catare. daca mi-as pune mintea sa-l modific nu stiu cum ar trebui sa-l fac... | |
| = orice mai puțin finalul | PÃCALÃ VIOREL SILVIU [12.Oct.06 21:32] |
| Poți modifica orice mai puțin finalul. Sunt invidios pe tine tocmai pentru el. Deci... | |