= sfarsitul | andreea iancu [29.Sep.06 13:48] |
sfarsitul si imaginiile oferite dovedesc o putere de expromare foarte buna, de empatie chiar. :) remarc: ¨tată azi masa e plină de rondele din mine hrănește-te și tu precum fiii domnului din lumină cândva îți vei aminti cina de poezie iar eu voi fi cea mai tăcută întâmplare omenească a ta¨. ps: ti-am scris un mail, draguta, imi pare rau ca ai plecat si nu ne-am vazut, medeea | |
= un semn | Uln Aron Alex [29.Sep.06 14:56] |
"cândva îți vei aminti cina de poezie iar eu voi fi cea mai tăcută întâmplare omenească a ta" Iata un poem care ma fascineaza... il asezat in mine cu o lingurita de aur... foita cu foita fosnetul lor! Uln | |
= bäiata taichii | mircea lacatus [01.Oct.06 02:58] |
un dialog straniu aici mai degraba intre tata si fiu o initiere in sens invers e aici de la fiu la tata de la discipol la profesor tată "azi masa e plină de rondele din mine hrănește-te și tu precum fiii domnului din lumină" uf grele cuvinte spui tu shaman dintr-o tundra a ochilor verzi... | |
= Andreea, Uln, Mircea | Ela Victoria Luca [01.Oct.06 13:11] |
Andreea, sfârșitul are rădăcina mereu în început, mulțumesc pentru semne. Uln, foiță cu foiță, poeziile se metamorfozează în cina noastră cea de toate zilele, nu? Mulțam pentru ochiul de artist. Mircea, când îi vorba de creație poți fii și fiică și fiu, și bărbat și femeie, spiritul e cel ce se manifestă. Da, ai văzut că este un ritual inițiatic în sens invers de la copil la părinte, de la discipol la maestru. Așa se întâmplă când învățătura a fost însușită. Mulțam fain. Ela | |