| = .... | ștefan ciobanu [23.Sep.06 19:32] |
| chiar dacă este o personală nu pot să nu remarc puterea ei. colțurile vieții, atât de dureroase, nu mai sunt apărate de protecția părintească care e pierdută undeva în timp. protecția trebuie croită acum din viața noastră 'din penumbrele lui îmi țes pânza', pânza care să ne apere de colțuri... plăcută citire am avut numai bine | |
| = ce simplu, ce complex! | ADRIANA GIURCA [23.Sep.06 20:27] |
| Remarc tristetea cu care iti recunosti sminteala, o dragoste, si durerea de a nu-ti fi inteleasa, cealalta. e numai dragoste in poem, iar tu, rupta intre una si alta, ca si cand lumina sferei s-ar sparge in colturi limita, ale barbatului pe care il reclami asa si il iubesti la fel. Un poem care ramane in suflet, pentru fiecare, asa cum il percepe. | |
| = Ștefan, Adriana | ioana cheregi crișan [24.Sep.06 10:05] |
| Ștefan, mă bucură faptul că ai surprins bine ideea textului. îți mulțumesc mult. Adriana, acesta este într-adevăr un text foarte simplu pe care l-am scris pentru că îmi lipsește foarte mult tatăl meu... mulțumesc. | |
| = ioana, | Daniela Șontică [24.Sep.06 10:36] |
| poem frumos, traversat de un fior oedipian sau poate tocmai de aceea. Colturos si sentimental cu masura. | |
| = da da | mircea lacatus [24.Sep.06 14:39] |
| frumosasa poezie ioana cadou superb de ziua tatalui acolo unde e priveste fericit complexul lui oedip doar barbatii il au | |
| = Daniela, Mircea | ioana cheregi crișan [24.Sep.06 17:32] |
| Daniela, cred că fiorul oedepian despre care vorbești este totuși un artefact în acest text, deși dă bine din punct de vedere estetic. era vorba de confidența pe care i-o fac tatălui meu, protectorului meu, care din păcate nu mai este printre cei vii. mulțumesc. te mai aștept cu drag. Mircea, sper din tot sufletul că e așa...mulțumesc. | |