| + adevarul si (re)cunoasterea de sine | andreea iancu [07.Sep.06 13:03] |
| fiinta este o calaltorie impreuna, martin este delfinul, pescarusul, scioca. ai multe, multe simboluri aici. ai un poem elaborat depre heidegger, despre lumina care va pune in evidenta adevaraul(aletheia), care va da manifestare. ¨marea care contine alta mare¨ este fiinta fiindului, fiecare creatie detine o fiinta a fiindului. pescarusul dezvaluie conditia filozofului, aceea de a des-face, de a categrisii fiintele ca sa ajungem incet la adevar si la cunoasterea de sine, a unui pesonaj care se intalneste cu sine. mi-a placut in mod deosebit acest poem, oglinda este simbolul cel mai important, spui arhitectura a manifestarilor, a fiindurilor. medeea | |
| = Parere | Andu Moldovean [07.Sep.06 14:09] |
| Dane, mai mult mi-a placut petrecerea aia la jack... poemul de fata cred ca l-ai scris prea "sober" si e asa de incarcat de simboluri incat mi se strepezesc putinii dinti pe care ii mai am in gura. Tu canti la cri-gri? Bobadil. | |
| = poem de re-citit | andreea iancu [07.Sep.06 14:26] |
| deh, bobadil, eu zic ca poemul asta nu-i de chef, stiut-a dan de ce a folosit simboluri, nu crezi? nu in fiecare zi orice poezie e pentru fumat si atat.la buna re-citire. medeea | |
| = medeea lui dan a lui mihut | Andu Moldovean [07.Sep.06 15:35] |
| Andreea, tizo, mie nu-mi place poemul asta, ce sa-i faci? Ce-are heidegger cu poezia? Cat s-a scris pe tema prinncipiului nedeterminarii de a ajuns treaba determinata cu varf si indesat. Pe mine daca un text nu ma "gadila" la acel organ pe care Nichita il numea intre ochi si timpan, apoi nu-i bine sau eu mi-am pierdut simtul estetic, dar asta nu se poate, pentru eu am rugat-o pe mama cu banutul in mana sa jure ca atunci cand va observa, de acolo din Cer unde se afla, ca mi-am pierdut simtul estetic sa-mi dea shutdown, ctrl-alt-del, ce vrei tu ca sa pricepi, abort, abandon de travail, eu de fapt i-am zis sa ma ia la ea atunci si uite ca inca-s pe aici iar mama mea si-a tinut mereu promisiunile. De re-citit o sa re-citesc poemul asta cand o sa am timp, deocamdata am citit cronica ta si mi-a placut, dar are typos si asta nu mi-a placut. Denota ori neglijenta ori prea multa siguranta de sine ceea ce poate fi echivalent cu aroganta. Iar aroganta este nashpa. Bobadil. | |
| = R: | dan mihuț [07.Sep.06 23:00] |
| medeea, eu îți mulțumesc că ai avut răbdare și înțelegere pentru a citi textul care îi este dedicat unui martin (heidegger) și altui martin (eden). pe cei doi i-am avut în minte când l-am scris. eu nu aș merge așa de mult pe ideea simbolurilor. în afară de cel al oglinzii, simbolul central al textului, mai sunt doar două sau trei. restul elementelor care ar putea fi privite astfel sunt doar elemente de atmosferă. mulțam de evidențiere și îți mai aștept prezența. andu, hihihi, andule! eu știu că matale măsori limba poezească în bobadili, unitate de măsură pe care ai descoperit-o și pentru care umanitatea îți va fi recunoscătoare. pricepui că nu-ți plăcu, nu-i nimic, altă dată, când ți-o place, mă lași și pe mine să aflu. promit să nu mai fiu așa sobru, adică să-mi dau jos fracul, papionul, slipul și cizmele de călărie. cam atât aveam pe mine când, sobru, am scris textul de față. și nu mai fi și tu așa rău. cu întrebarea aia cu heidegger m-ai spart. atunci consideră că nu e nici un haidegger p-aci, doar aston martin, ricky martin, martin luther king, martin mărturisitorul sau moș martin. unul din ei, nu contează care. sau chiar toți odată. chiar sunt onorat de treceri și te mai aștept! | |