= un semn cu zimbet | Ioana Petcu [30.Jul.06 18:50] |
bun venit pe agonia, ana-maria, si ma bucur ca sunt prima care te observa. se simte foarte bine lucrul cu vocea narativa - e o naratiune la persoana aIII-a pentru inceput, iar jocul continua pe o constructie mica - persoana I. in acest haos minimal de prezente si viziuni, totul coboara foarte uman. Sfintul Petru imbraca haina lui Peter si-l mai confunda pe John cu Iona. Ciudat el, si cam introvertit intr-o lume mare care se inghite in informatie. recunosc oerece legaturi cu avangarda - portretul nascatoarei este elocvent. Lucrezi usor cu imaginea si cu ideea. O scriitura delicata, melancolica pe alocuri, dar si cu forta din alte privinte, mie imi denota o mina foarte feminina care se lasa condusa intre cuvinte. Ce sa mai spun, mi-a placut tare mult, bine ai venit printre noi si astept sa te mai citesc. | |
= un text bun | Serban Axinte [07.Dec.06 11:40] |
un text bun, destul de curat. Nu stiu daca e chiar proza, dar asta conteaza mai putin. Important e ca aceasta scriere e coerenta, limpede si transmite ceva. | |