| = parere | carmen mihaela visalon [23.Jul.06 08:59] |
| Draga Erika, Mi-a fost dor de tine. Acum ca ai revenit, trebuie sa-ti spun cu sinceritate ce cred. Propui un text calofil, ingramadind la un loc versuri care se se pot desfasura in mai multe poezii. Unele imagini la care, pentru momnent, mi-ar placea sa renunti sunt chiar reusite: "voi ieși iar din burta mamei ca o păpușă perfectă", "incrucisari de pozitii pelviene". Daca as fi tu, as pastra pentru poezia acesta: deschid ușa vieții cu piciorul. viermele sorții mele se încercuiește pe un inel de pământ intre plecările lui de acasă începe transformarea în flutur îmi spune mereu: “ești doar o … coastă, a mea! nimic mai mult.” ii las doar coaja unei felii de măr. mâine voi fi singurul lui cuvânt ars pe cerul gurii între o limbă pârlită și un creier amorțit nada lacrimii care-l va pescui din alte oceane :D c. resuscitandu-l | |
| = Multmesc, Carmen | Erika Eugenia Keller [23.Jul.06 09:25] |
| nu am muncit mult la aceasta note. imi era dor de agonia si am postat-o. sigur am sa o modific dar nu am vrut-o poezie si nu e poezie, Carmen...sunt doar ganduri-jurnal. Iti multumesc de semn si citire. >:D:< :-* | |
| = ..."rugina singurătății" | Liviu Ioan Copos [23.Jul.06 17:57] |
| Eu, aș vedea acest text alcătuit din două părți, destul de clar definite. Prima parte, până la "aprofundarea exercițiului aproapelui", mi s-a părut bine închegată, coerentă, imagini interesante; "mâine voi fi singura lui tăcere", "încrucișări de poziții pelviene", "m-am smuls din el...lăsându-i coaja unei felii de măr", singură ea(această parte), putându-se constitui într-un poem reușit și suficient prin mesaj. Cealaltă parte nu mi s-a părut atât de expresivă, atăt de sinceră în trăiri, deși găsirile de genul; "rugina singurătății", "sub tâmpla stângă îmi va pulsa raiul"...sunt deosebit de sensibile. Cu stimă, Cliv. | |
| = Cliv, | Erika Eugenia Keller [23.Jul.06 19:43] |
| cred ca este prima data cand intri pe pagina mea, multumesc si onorata sunt de semn si citire dar sunt doar ganduri nu e poem (de fapt poezie).Hmmm, citisem undeva un comentariu usturator...fa-te poem, poezioaro! :))( nu dau nume) cu drag, | |
| = multa sensibilitate si simtire......... | boiciuc beatrice [24.Jul.06 01:34] |
| sufletul tau sensibil si zbuciumat..........note de jurnal? e mult mai profund...........te felicit........mi-a placut mult....... | |
| = Beatrice, | Erika Eugenia Keller [24.Jul.06 05:51] |
| iti multumesc pentru fidelitate. Astept sa scrii. cu drag, | |
| = Cuvinte pe coaja unei felii de măr... | Gelu Bogdan Marin [24.Jul.06 10:42] |
| Bună ideea din titlu, dar poate cu un alt titlu. În text sînt strecurate și cuvinte care strică frumusețea celorlalte, cele care dau adîncimea locului. Oricum, recitit și prelucrat poate ieși ceva pasionant. | |
| = Gelu, | Erika Eugenia Keller [24.Jul.06 11:52] |
| Faca-se voia ta! am modificat titlul m-ai facut chiar curioasa sa vad un barbat poet scriind, prelucrand acest text prin prisma ochiului de femeie. mmmmmmmm "prelucrat poate ieși ceva pasionant" | |
| = o primă variantă la care se pot adăuga modificările tale... | Gelu Bogdan Marin [24.Jul.06 15:18] |
| deschid ușa vieții cu piciorul viermele sorții mele se încolăcește pe un inel de pămînt plecările lui de acasă mă transformă în ispită înghețată de frică mă smulg din el lăsîndu-i semn coaja unei felii de măr mîine voi fi singura lui tăcere cuvîntul ars pe cerul gurii între limbă și creier un hiatus păpușa perfectă iubită cu schimbul într-un vitraliu sub tîmpla stîngă lumina de la început de lume vărsînd lacrima ce va umple oceanele de mîine | |
| = coaja de mar... | Corina [24.Jul.06 15:18] |
| bun text...la fel cum e un mar verde intr-o zi calda de vara...plin de suc...gustos...te tenteaza sa il musti...in cazul asta sa il citesti...place la mine mult... | |
| = o variantă | Gelu Bogdan Marin [24.Jul.06 13:00] |
| deschid ușa vieții cu piciorul viermele sorții mele se încolăcește pe un inel de pămînt plecările lui de acasă mă transformă în ispită înghețată de frică mă smulg din el lăsîndu-i semn coaja unei felii de măr mîine voi fi singura lui tăcere cuvîntul ars pe cerul gurii între limbă și creier un hiatus păpușă perfectă iubită cu schimbul într-un vitraliu sub tîmpla stîngă lumina de la început de lume vărsînd lacrima ce va umple oceanele de mîine | |
| = și un alt început | Gelu Bogdan Marin [24.Jul.06 13:07] |
| deschid ușa vieții cu piciorul virmele sorții se-ngroapă adînc în fructul plăcerii plecările lui mă transformă-n ispită înghețată de frică mă smulg din el lăsîndu-i semn coaja unei felii de măr... | |
| = noutati despre Erika | Alina Livia Lazăr [24.Jul.06 14:10] |
| Erika, Iti las acest semn pentru ca intrevad in acest text o evolutie a scriiturii tale. Inainte vreme, textele tale abundau de dulcegarii si imi amintesc ca ti-am atras atentia asupra acestui pericol. Cred insa ca acum si aici Erika da la o parte mult balast si reuseste sa esentializeze, sa creeze o metafora subtire si puternica, in acelasi timp, sa inoveze, sa aiba curaj. Imi place aceasta Erika pentru ca isi pastreaza filonul religios (este dreptul ei), dar are puterea sa il extinda si sa il desfasoare intr-un alt registru: "mâine voi fi singura lui tăcere un cuvânt ars pe cerul gurii între o limbă pârlită și un creier amorțit." As sugera pe viitor folosirea mai redusa a epitetelor, gen "bandajele murdare ale compromisurilor", incearca sa exprimi asta in mai putine cuvinte, la fel si cu "rugina singuratatii" - ar ajuta mai mult scrierea ca eu sa primesc senzatia de "rugina a singuratatii", sa zicem, fara ca tu sa o numesti direct asa. Sper ca se intelege ce vreau sa zic. Acel "inghetata de frig" e aiuristic. Inghetata - e clar ca e de frig si nu de altceva. Nu stiu, Erika, pana la urma, tu esti detinatoarea formulei tale. Eu cred insa ca ea inca nu s-a cristalizat, ceea ce e absolut minunat. Inseamna ca tu chiar ai curaj, ca vei experimenta si ca gandul meu de acum ceva timp in urma, cum ca nu o sa iesi dintr-un anumit soi de dulceata feminina, a fost eronat. Ceea ce ma bucura enorm. Iti doresc sa ai mult curaj in continuare. Sa ai curaj. prietenesc, li | |
| = intre sarcasm si o forma primara de iubire | Silvia Miler [24.Jul.06 16:50] |
| Cand deschizi usa vietii cu piciorul te gandesti la o nastere/renastere grea atat pentru tine cat mai ales pentru purtator... Viermele si-a grabit maturizarea prin taierea brusca a firelor si, amenintat de frig - mai mult inghetat de nemiscare - fluturele si-a constientizat aripile... Penduland intre sarcasm si o forma primara de iubire, dependenta bolnava a renascutului se refugiaza in posesie schimband trupul cu speranta/certitudinea unei alte renasteri... purificatoare (?!). Contraste frapante, zbateri zgomotoase, expresii interesante diluate de ispita explicatiilor, un tot care place dar... mai adasta un pic pe masa de lucru pentru slefuirile de ultima ora. Amical, Silvia | |
| = Gelu, Corina, Li "prietenesc" :-*,Silvia, | Erika Eugenia Keller [25.Jul.06 18:54] |
| Gelu, imi plac variantele tale(incitante;)) dar trebuie sa ma hotarasc daca o las pe " ganduri" sau o dau in poezie. Corina, se pare ca rezonam;), mai vino! Li...prietenesc li, tu stii foarte bine ca schimbarile trebuiau sa vina din interior. este o vorba care spune: "Este omeneste a gresi, dar este diavoleste a persista in greseala!":))) :P dar mai am mult pana la ideea ca punand ordine in noi insine atunci ordinea se va asterne si in jurul nostru. ( muream filozoafaaaaaa:P) Silvia, sa fur timpul necesar sa o mai recitesc si sa o slefuiesc, frumos comm tau - multumesc de semn si citire. cu drag, | |