| = corneliu... | Elena Toma [20.Jun.06 10:42] |
| singura cale prin care putem atinge maiestria in iubire este sa practicam iubirea, fara justificari, explicatii. este suficient sa o practicam. cu bine:) | |
| = Elena, | Corneliu Traian Atanasiu [20.Jun.06 11:39] |
| de cînd tot exersez, recunosc, am început să am îndoieli că iubirea este altceva decît o responsabilizare sporită. Dar sună atît de urît, nu? | |
| = cine e interesat de iubire poate citi și: | Corneliu Traian Atanasiu [20.Jun.06 13:52] |
http://www.agonia.ro/index.php/essay/141412/index.html http://www.agonia.ro/index.php/essay/141702/index.html http://www.agonia.ro/index.php/essay/142326/index.html http://www.agonia.ro/index.php/essay/145000/index.html http://www.agonia.ro/index.php/essay/145528/index.html http://www.agonia.ro/index.php/essay/150323/index.html http://www.agonia.ro/index.php/essay/155829/index.html http://www.agonia.ro/index.php/article/142969/index.html http://www.agonia.ro/index.php/article/150321/index.html | |
| = ... | Nuta Craciun [21.Jun.06 00:40] |
| Cand Dante a scris Divina Comedie, el a spus: „ in ziua cand omul va ingadui iubirii adevarate sa rasara, lucrurile bine cladite se vor clatina, si vom pune in cumpana tot ce credem ca e sigur, ca e adevarat”. Tu, cum intelegi asta? Eu cred ca lumea va fi adevarata doar atunci cand oamenii vor sti sa iubeasca, dar lectii in acest sens, nu se dau, sau daca se dau cu siguranta nu se respecta. Iubim in felul nostru personal, fara sa ne aliniem neaparat la tipurile de iubire cunoscute, chiar daca iubim iubirea, tot o facem pentru a realiza ce este bun in noi, pentru a scoate la suprafata asta.. Avem obligatia sa fim fericiti, dar cred ca gresim prin felul in care ne manifestam dragostea, de obicei alegem acea cale unde lucrurile se repara de la sine, unde iubirea nu creaza probleme ci a devenit o solutie. Daca am recunoaste aceste probleme, am putea trai cu ele si am fi fericiti. Asa treptat forta iubirii se transforma din pasiune in acceptare, in obisnuinta, lipseste bucuria, iar fara bucurie omul uita puterea aceasta interioara. In alta ordine de idei , daca-ti iubesti aproapele, te iubesti pe tine, iar cand te iubesti pe tine, lucrurile se aseaza la locul lor. Mi-amintesc ca spuneai candva, ceva de un „exercitiu al iubirii”. Putem exersa iubirea, era foarte interesanta ideea aceasta pe care abia acum o inteleg deplin. Pana ne vom descoperi drumul propriu, sentimentele adevarate, pana vom invata sa alegem, putem invata sa iubim luind in pastrare un pom, o floare... te citesc cu interes! | |
| = Nu te știam așa iubăreață. | Corneliu Traian Atanasiu [21.Jun.06 20:07] |
| Nu ne aliniem, dar sîntem destul de mimetici, copiem fără să vrem tipuri de iubire. Da, iubirea ca soluție este unul din tipuri, iubirea din disperare, exasperată. Ca salvare de toate cele. Ca exercițiu, iubirea este perfectibilă și se învață. Poți iubi mai bine și mai responsabil data viitoare dacă te gîndești că nu prea te-a interesat prea mult ce/cel pe care-l iubești și te-ai axat doar pe sentiment și trăire. Dar înainte de orice trebuie să iubești viața, n-are rost să te încurci cu altele, alții fără să iubești viața. | |