| = Maria... | Elena Toma [14.Jun.06 22:40] |
| o rugă la fel de frumoasă ca sufletul tau, simt împăcarea ta, resemnarea! | |
| = mă destăinuiam vântului făcând pauze printre gânduri | Maria Prochipiuc [14.Jun.06 23:20] |
| Elena În prag de seara genunghii și mintea sunt într-o rugăciune a iubirii, mi-am dăruit sufletul cu toate dorurile și simt liniștea care mă cuprinde | |
| = Poezia ta Maria | Mariana Tanase [15.Jun.06 06:17] |
| este o poezie despre sentimentele din sufletul tău îmbrăcate într-o haină de dăruire religioasă, aducătoare de pace. | |
| = deschide-mi larg brațele să văd lumina | Maria Prochipiuc [15.Jun.06 07:18] |
| Mariana Spui tu o poezie despre sentimente, așa este - e sentimentul acela când simți nevoia să fii alături de celălalt și dacă nu reușești altfel, atunci înalți o rugăciune către Înaltul – e împăcarea că ți-ai lăsat liber sufletul | |
| = Pot să-ți fac o destăinuire ? | C. Nicolae pacatosul [15.Jun.06 08:25] |
| Darul tău, Maria, e o mărturisire sinceră inaintea Creatorului. Așa ar trebui să fie inceputul fiecărei zile din viață. O destăinuire in fața creației e o destăinuire in van. O destăinuire in fața Lui, e viață. Pot să-ți fac o destăinuire? Te iubesc, Maria Prochipiuc. | |
| = liniștea și frumosul îmi erau măsură | Maria Prochipiuc [15.Jun.06 09:22] |
| Nicolae- mă gândeam că te vei opri dacă vei vedea acest poem. Există momente ale zilei în care cred că măcar pentru câteva clipe ne lăsăm cu totul în brațele Creatorului, poate momentul cel mai potrivit ar fi sfârșitul și începutul unei zile. Nu cred, că în fața creației o destăinuire e în van, și știi de ce? Fiindcă întreaga creație are chipul Creatorului!! Pot să-ți fac și eu o destăinuire? Te iubesc și eu! Notă: explicațiile vor cuprinde cerul și îl va coborâ peste noi! | |
| = Mă întărea dorul de tine | mariana fulger [16.Jun.06 04:27] |
| Îngerul cel bun te-a auzit, probabil, dacă însuși Nicolae a venit să-ți aducă laudă pentru rugă. Să-i spui că m-am bucurat din tot sufletul. Și de rugăciunea ta. Bună dimineața. | |
| = îmbrățișează-mă ca pe fiul rătăcitor | Maria Prochipiuc [16.Jun.06 06:28] |
| Mariana - sper să fie așa cum spui tu, e destul de dificil să faci din poezie o rugăciune, dacă alte teme pot fi abordate ușor, aici parcă e altă poveste, nu poți fi dezlănțuit nici în senimente, dar nici în cuvinte, tema impune ( după mine) o anumită rigoare. Eu nu am cum să-i spun lui Nicolae, decât dacă mă citește în continuare, cred că deja te-a auzit pe tine. Toate cele frumoase nouă! | |