= parere | emilian valeriu pal [11.Jun.06 12:12] |
Nu spun mai multe. Las semn ca te citesc. | |
= amintiri | Teodor Geția [11.Jun.06 12:20] |
îmi place cum ai realizat trecerea din prima parte a poeziei în a doua folosindu-te de contraste (veneai de la oraș călare pe un cal alb - cerul s-a lărgit într-o gaură neagră) iar sfîrșitul îl consider la fel de reușit. | |
= dualitate | Alexandra Alb [11.Jun.06 19:18] |
O pagină surprinzătoare prin antonimia cald-rece... deși am citit-o cu zâmbetul pe buze, finalul parcă mi-a tras o palmă trântindu-mă de perete... probabil au înghețat clopotele... | |
= o poezie bună | Petre Moldoveanu [11.Jun.06 21:39] |
Am lipsit ceva timp de pe Agonia.ro și văd că s-au mai făcut câteva schimbări. Pe prima pagină găsesc o poezie care îmi amintește că acasă sunt azi Rusaliile. De la câte simboluri poate avea. Și cum e scrisă. Adică bine. Cred totuși că "o pasăre" poate fi și fără "moartă", se subînțelege din toată poezia că despre acest fapt e vorba. | |
= Felicitări | constantin cornelia [11.Jun.06 22:30] |
Este pe gustul meu. Vreau să recunosc că probabil am ceva sadism în mine căci ;de atunci nu te-a mai văzut nimeni mi-a descătușat un râs de am trezit vecinii. Vreau să îți spun că eram odată cu niște amici, unul dintre ei a fost anunțat că a mirit mama sa și eu am căzut pe jos într-un râs isteric, deci înțeleg foarte bine atmosfera și modul în care ai compus-o. | |
= pact | felix nicolau [11.Jun.06 22:32] |
tehnica nu e prea noua - ai niste "de parca" si alte clisee vechi, dar ai stofa , domle, si mult umor. capul trecand prin dreptul ferestrei ca lemnul impuscat e impresionant. uite, facem asa - iti dau o steluta si data viitoare scoti o capodopera. de acuerdo? | |
- steluta | felix nicolau [11.Jun.06 22:36] |
scuze, n-a intrat steluta. i-auzi, suntem colegi de mirador | |
+ . | Ela Victoria Luca [11.Jun.06 22:46] |
steluța lui Felix, care nu urcă deloc. | |
= ela, merci | felix nicolau [12.Jun.06 00:38] |
ce ne-am face noi fara spiridusul cel bun al site-ului? | |
+ Un poem scris cu mână sigură | mircea florin sandru [12.Jun.06 10:38] |
Un poem scris cu mână sigură, în care imaginile merg in crescendo, frisonant si impresionant în acelasi timp. E un univers care imi aminteste de prozele (bune) de tinerete ale lui Marin Preda si, de ce nu, chiar de "Moromeții". Poate că nu ar trebui să fac această paralelă poezie-proză, oricum reușiți să conturați, cu economie de mijloace lirice, o lume a existenței umane elementare. Felicitări! | |