| = * | Marina Nicolaev [06.May.09 09:20] |
| Mi-a amintit indirect de o poezie, ca idee: http://poezie.ro/index.php/poetry/75068/scurt_monolog_despre_înger Oare îngerul ne poartă în spate sau noi pe el? Sau această indestructibilă dualitate este una și aceeași întru ființarea noastră? Interesantă. | |
| = Daca imi permiteti... | Gârda Petru Ioan [06.May.09 10:52] |
| Poate port și eu în spate un înger, îi ridic aripile răsfrânte peste oase îndurerate și întind mâinile până la linia dintre orizont și orizont dintre mine și tine mă privește neputincios când mă prăbușesc. e o povară prea grea dar mereu se construiește și mai întreg, cu aripi mai mari și puncte ce stau la marginile noastre ca niște ore puține dar fixe cum unesc linia dintre două lumi și separă îngerii Cu stima! | |