= amestec de sfârșit și început | T. Constantin Georgescu [05.May.09 00:49] |
O zi, din care a rămas o margine, și o despărțire, cu siguranță nu prima. Și nu definitivă, pentru că o speranță, cât o certitudine, rămâne : „așteptând rătăcitele tale cuvinte să mă nască mâine” Poemul dă impresia unui amestec de sfârșit și început, care poate deveni de mâine un amestec de început și sfârșit, coagularea părând amânată. La strofa 2, ultimele două versuri, cu puțină suprimare, ar putea fi „doar gustul tăcerilor interioare” Deosebit de frumos finalul : „dintr-un pântec cald de lumină” | |