| = semn... | Petruț Pârvescu [30.Apr.09 19:52] |
| Veronica, este aici o constructie a jocului foarte interesanta. armonie, culoare, imagini/in/frante. | |
| = The blue thin line | Călin Sămărghițan [30.Apr.09 22:57] |
| Da, aici te relaxezi plastilinic și te faci că te joci. Nț, nț, cine te-o crede! | |
| = Petrut Parvescu, Calin Samarghitan - iar?? | Veronica Valeanu [01.May.09 10:32] |
| Domnule Parvescu, va rog sa fie ultima oara cand lasati pe pagina mea commuri de genul asta, pe care le aplicati sportiv la toata lumea. ati tocit deja cuvantul "interesant". ce constructie a jocului? ce culoare? ce armonie? ce imagini? Domnule Samarghitan, ma asteptam la o analiza mult mai pertinenta, la ochiul fin al unui critic!Poate nu aveati timp si lasati pe alta data. | |
| = recitati | Alexandru Corneliu ENEA [02.May.09 20:57] |
| se pare ca nu suportati critici si nu e bine.eu cred ca aici nu este poezie, ci o gaselnita, cuvinte puse anapoda sa sune modernist, amestecate cu lingura de lemn intr-o oala care se vrea inspiratie! cred ca este bine sa va recititi si recitati-va!sincer. | |
| = dimpotriva | Veronica Valeanu [02.May.09 21:07] |
| dimpotriva, va multumesc pentru critica fiindca este un punct de vedere, nu un jenesaisquoi. dupa cum predispune si titlul, a trebuit sa intru si in limbaj pt a reda dislocarea- de-la-matca-initiala a sensurilor. jocul de cuvinte e doar punctul de fuga, glisarea de sub sensuri ca o instrainare de la punctul de plecare. il puteti lua si fragmentarist si holistic recitarea limiteaza, asa e. chiar va respect pt parerea asumata foarte direct. VV | |
| = În relieful suprarealist erup vinișoare vernaculare | Iolanda Bob [15.May.09 13:52] |
| Aliterațiile forțează sensurile cuvintelor, iar ridicarea coloanei de vocabule detașează ideile de banal/obișnuit/comun, sugerând intrarea în alt spațiu spiritual (mă fascinează arhitecturile literare). Mi-a plăcut fantoma lingvistică ”barocada”, pentru mine e instanța poemului. Intensitatea ”rostirii” pare a construi o realitate cu ecouri urmuziene, stănesciene, în orice caz... f r o n d i s t ă. Mi-e deja foarte clar că nu e simplu exercițiu de grafoman, deși e primul poem citit în această pagină. Cuvintele au sonorități dramatice. Găsesc a t i t u d i n e în această schiță contextuală, bănuind un filon liric interesant, însă va trebui să revin și la alte poeme :) Oricum, nu pot ignora un sine care ”pleacă să ființeze” urând meschinăria și formele sofisticate de relativism :) Onorabilă lipsa de sarcasm, în ciuda tonului nevrotic. M-a zgâriat doar acel ”decât”. | |
| = Cuvintele tată, limba paternă și întoarcerea tatălui înspre fii | Călin Sămărghițan [15.May.09 15:34] |
| Despre această poezie mi-ar fi plăcut mult să spun doar ceea ce am scris în titlu și să mă opresc. Dar protocolul presupune mai mult de atât. De aceea ziceam că "jocul plastilinic" ne-ar putea induce în eroare și nu ar trebui să o credem pe poetă. Că se joacă. Se pare că Veronica Văleanu ia cuvintele ca pe niște turme, iar abordarea din punct de vedere strict lingvistic va rămâne totuși facilă. Împărțirea cuvintelor "oițe" din "turma zicerii" în leme și lexeme, cu toate devierile de sens aferente, nu va conferi adevăratul rost al scrierii de aici, pentru că nu ne permite aceasta nici finalul poeziei, dar nici epistemele în care scrie autoarea și cu care ne-a obișnuit până acum. Devierea sensului de la "cuvântul tată" obținută prin mici artificii explică o anume viziune a autoarei despre "Ființă". Autoarea pare a se juca acolo cu cuvintele. Nu este chiar așa. Jocurile Ființei ce decurg din "Ființa plecată să ființeze" nu sunt decât fiii (fragmente/ imagini/ fețe/ efecte) răspândiți în lume ai unui tată de la care ele, fragmentele-fețe și-au luat ființarea. "Fiii" nu se mai pot întoarce în "tatăl", adică risipirile nu mai pot reveni la ființa originară. Și atunci ultima soluție, nostalgic dezvăluită de autoare în titlu, este aceasta: o incredibilă întoarcere a tatălui înspre fii. Adică o revărsare a Ființei în efectele ei. Dar asta ar însemna o reumplere a cuvintelor risipite cu sensurile lor originare. (De aici încolo nu se mai poate decât specula: Atunci, de exemplu, Veronica nu va mai fi simplu Veronica, ci va fi "Pherenike", adică "purtătoare de biruință". Iar noi ce vom fi? Problema e că dacă nu vom lăsa Ființa să se întoarcă înapoi în noi, nu vom fi nimic.) | |
| = Iolanda si Calin - zoom in | Veronica Valeanu [20.May.09 19:37] |
| Iolanda, feedback-ul acesta m-a redresat si multumesc. eu nu as fi vrut sa redau singura strategia mea. este f adevarat, desi instanta de la care s-a plecat e [barocada]- termen care isi depasea oricum umila conditie baroca - ea e denuntata aici, constructia sensului nu e baroca, de basorelief. da, semiotica, nu semantica da, ecourile simtite redau o atitudine- de raceala, de infricosare, de damage control auto-predicatia si degenerarile ei m-am bucurat mult acest comm si daca ar fi fost critici ma bucuram - pertinenta face si desface Calin [Cuvintele tată, limba paternă]- viziunea ta despre avataruri (fii) si regenerarea limbajului (tatal spiritual) prin dezlegarea lui de "pacatele tatilor") - ale limbii (tatal) cand fiul risipitor s-a intors acasa tatal a fost dispus sa sacrifice miei in cinstea recuperarii (nu a lui, ci a intelepciunii lui) aici cand tatal risipitor vrea sa se intoarca, cine va fi dispus sa masluiasca un maslu? fiii deja s-au hibridizat si din punct de vedere al formei, si al continutului. ramane intotdeauna identitatea care ii mai uneste, numai ca acum in forme reversed pe fiecare. sfarsitul commului tau cu iertarea pacatelor (pornita de la "in chin a") e pacifista si merita reconsiderata in secolul 21 cat despre [pherenike], poate s-o indura sa ma amprenteze si pe mine, macar ici-colo iti multumesc mult | |
| = Ființa plecată să ființeze | Ștefănescu Romeo-Nicolae [06.Jul.09 05:24] |
| Dincolo de comentarile de pâna acum, eu cred câ ai reușit să te faci înțeleasă. Sincer pe mine m-a bucurat lecturarea textului și l-am luat ca atare la prima impresie. Succes, P.S. M-ar bucura un gănd așternut pe pagina mea... ASiIiVro | |
| = Romeo, | Veronica Valeanu [09.Aug.09 11:24] |
| scuze de intarziere, (desi citisem commul atunci, ramasesem cu impresia ca ti-am raspuns) nu mi-ati spus totusi daca credeti ca "Fiinta" plecata sa fiinteze inseamna pt dvs vreo degradare sau vreo penitenta. V.V. | |