| = te înșeli amarnic cu ... "a continua la infinit" | Cozmescu Valentin [19.Mar.09 08:14] |
| sper că ai să afli asta atunci când ai să te sustragi, măcar vreo 3 secunde, gândului și cuvintelor. consolarea mea, pe care ți-o tot livrez, nu este una care promite, ci doar una care încearcă să te agațe de-o speranță... că undeva, cândva, te vei întâlni cu urmele divinului care poposesc prin tine. în afară de sinuciderile inumane și prea teatrale (cele cu ștreang și copac), care dau impresia că ai încheiat orice socoteală, toate celelalte sinucideri ne lasă deschiși iremediabil, cu un dor imens de Clipă. Cât privește singurătatea... deliciul ei metafizic nu îl găsești căutându-i cu disperare pe ceilalți, care - în indiferența lor firească - nu pot fi decât niște întâlniri mai mult sau mai puțin ratate. splendoarea singurătății se împlinește atunci când, sub nici un chip, nu poți împărtăși secunda morții tale. abia în această secundă singurătatea își arată esența. în rest sunt doar dezamăgiri, tristeți și lacrimi ale unor întâlniri ratate. iar noi doi nu am ratat întâlnirea, cel puțin din simplul și banalul motivul că eu te-am recunoscut. și nici nu prea mai contează dacă o să te mai regăsesc vreodată prin... public. | |
| = . | Ecaterina Bargan [18.Mar.09 14:32] |
| domnule florin, acest text m-a emotionat mult. am invatat multe de la dumneavoastra si multumesc pentru fiecare cuvint asternut pina acum pe acest site. nu stiu de ce pling acum. | |
| = Florin Otrocol, | Bot Eugen [19.Mar.09 08:14] |
| ți-am urmarit cu multă curiozitate textele postate până acum pe situl agonia ro, chiar dacă nu am lăsat nici un semn.Sincer, e o veste tristă că ai hotărât să ne părăsești. Poate, totuși, te răzgândești?! În mare parte, am fost de acord sau cel puțin am rezonat cu ideile din Jurnalul Mediocrității, legate în special de neant și disperare, singurătate și Dumnezeu | |
| = vina mediocritatii o poarta ceilalti | Paul Simion [19.Mar.09 15:03] |
| iata conditiile geniului spre care aderi, singuratatea si propria amaraciune . un text care se potriveste spiritului acestui veac, un veac insetat de religie.un text ce da solutia iesirii din banalul promovat de orice poezie mediocra a vreunui postmodern sau a vreunei piese din teatrul absurdului. este evident o scrisoare cu care se termina jurnalul mediocritatii si care deschide un altul , cel al "supraomului". | |
| = :) | Carmen-Manuela Macelaru [27.Mar.09 09:44] |
| Mi-am asumat dement toate prăbușirile, nimcnicia și minciuna, iluzia fericirii sau a împlinirii individuale, astfel pot suporta și amărăciunea celor dragi. Vă las cu amintirea reverențelor mele. ma bucura asumarea prabusirilor, iluzia fericirii. apoi:Acesta este penultimul meu text public.aici nu inteleg daca e literatura sau realiatate, oricum astept textele tale pe mess. mcm | |