| + singura | Leonard Ancuta [09.Mar.09 18:20] |
| devine tot mai greu sa gasesti o poezie bine scrisa care sa te faca sa simti fiori pe spate in peisajul de pe agonia. parca toata lumea si-a luat vacanta sau a cayut prada lipsei de inspiratie. de cateva zile sau chiar mai mult tot caut un poem care sa ma fac sa simt ceva. uite ca sfarcul lui Mahmoud e isvor de desfatare si pentru mine, si pentru ca se potriveste perfect in acest peisaj desertic cred eu ca merita o evidentiere, in primul rand pentru adevarul continut, apoi pentru faptul ca autorul reuseste sa creeze imagini extrem de picturale. metaforele din debut aluneca spre o exprimare frusta la final si accentueaza starea de sete, de dorinta. comparatia nu mi se pare reusita 100%, insa vine sa spuna frust despre nevoie, despre implinire, despre hrana de care avem nevoie. | |
| = tîrîs! | Nache Mamier Angela [09.Mar.09 19:39] |
| eu pretuiesc poezia lui M aceasta mi se pare ca INCEPE cu adevarat abia de la "tîrîs"...de unde se simte cu advarat "semnatura"sa înaintea acestui cuvînt nimic nou ,locuri comune,clisee (nici macar "aburite" ) acest "tîrîs" e un cuvînt ales de el însusi în acest text !!!! deci îl citez pe autor... | |
| = *** | Marina Nicolaev [09.Mar.09 20:07] |
| Un fel de a scrie despre cealaltă lume virtuală în care mulți se refugiază "nimeni nu-i ține compania /în afară de fumul de țigară /și o iluzie cu care ne hrănim de la ultimul potop" în extensiile unui alt vis, celălalt vis în care ne scufundăm zilnic, în disperarea de a ne autosalva, doar "viața e umbră și vis", ca într-un ocean insolit, necunoscut, ca un soldat mărșăluind prin ierburi la nesfârșit (vezi Nichita Stănescu) "târăș până îmi tocesc genunchii și coatele/până adorm cu tasta ca un sfârc de mamă între buze..." PS un typo: codamn. | |
| = mersul pe vârful degetelor... | Teodor Dume [09.Mar.09 20:10] |
| da, găsesc un poem reușit, scris atent , ca de altfel multe altele semnate de domnul Mahmoud d. imaginile cât și comparațiile împlinesc. fiind un poem scris atent nu pot decât să felicit autorul și pe leonard ancuța care a remarcat și punctat realizarea. ps: a se corecta: codamn = condamn cu sinceritate, teodor dume, | |
| = . | Mihai Constantin [09.Mar.09 21:10] |
| e un poem fain, singura chestie care nu mi-a plăcut e comparația sugerată prin succesiunea "poezie" - "dumnezeu". ăsta e un clișeu. și e un clișeu tipic agonic, dacă se poate spune așa. în rest e frumos | |
| = Extrasistolele si revenirea la control | angela furtuna [09.Mar.09 22:08] |
| Un poem ultrafeminin scris de un poet care este mai familiarizat cu singurătatea sfârcului decât cu singurătatea falică este un cvasirateu deloc măgulitor. Imaginarul dvs., de obicei exersat pe mici haiku-uri destul de reușite, se sufocă în acest poem sado-stetoscopic. Apropo, la final, în loc de tastă, cum sunteți doctor, puteați suge stetoscopul în timpul ațipelii claviaturale. În rest, un text prolix, categoric șovăitor ca să nu zic inanit, probabil o anti-osana adresată unei persoane cu sutien la care visați. Domnule Djamal, poezia este ceva ce se aude precum o extrasistolă. Aici, la dvs., inima bate regulat și monoton. Diagnosticul e de revenire la control. | |
| = & | Marina Nicolaev [09.Mar.09 23:03] |
| Mahmoud Djamal, virtualul este o capcană, ceea ce sugerează și versurile de-altfel. Tot "frigul din mine" nu poate măsura singurătatea, nu poate accepta monologul în fața oglinzilor. Suntem poate în căutarea unui Dumnezeu, așa cum spuneați, dar nu acceptăm golul ce se deschide până la el. Virtualul ne devoră nu numai incertitudinile, nesiguranța dar și limitele. Second life, un pericol sau o alternativă? "L'utilisation de ce logiciel peut entrainer les utilisateurs à fuir la réalité, l'objectif initial du jeu étant de leur permettre de se créer une "seconde vie". " Voilà! | |
| = Transdisciplinaritate și Dumnezeu, de fapt | angela furtuna [09.Mar.09 23:27] |
| Observație cumva inactuală, doamnă Marina Nicolaev. Viețile paralele nu sunt periculoase și nu sunt noi, ci abia acum sunt descoperite de om, , obiectivate, conștientizate, în timp ce relația digitală om-virtulitate oferă pentru prima oară suportul materialmente necesar unui studiu științific referitor la toate aceste domenii. Este, enfin, ocazia (misticul din mine jubilează, nu și ateii) conectării tuturor la conștiința universală, un concept transdisciplinar (Entitatea este Tot) cu care numai teologii se mai pot intersecta (Dumnezeu este Tot). Este o falsă problemă - deh, psihiatrii trebuie să mănânce!- aceea a traversării chipurile traumatice a barierelor de interfață ciberspațiale. În realitate, aceasta este doar o ușă nouă care se deschide către o nouă lume, ce va urma generațiilor noastre, atât de (prea) obsedate de păstrarea controlului asupra mentalului uman (asta, da, miză greșită a civilizației ce tocmai se stinge!). Dar domnul Djamal nu a ajuns în această zonă a ciberspiritualității cu poemul domniei sale. Deja, divagăm, nu fără interes însă. | |
| = Leonard Ancua | Mahmoud Djamal [10.Mar.09 01:15] |
| iti multumesc de rezonanta si pt distinctie. chiar mi-a facut placere sa fie acest poem apreciat de tine. | |
| = Ancuta | Mahmoud Djamal [10.Mar.09 01:16] |
| scuze | |
| = multumiri | Mahmoud Djamal [10.Mar.09 01:35] |
| Nache Mamier Angela, mă bucură trecerea ta și aprecierea chiar daca a fost partiala, tot e ceva. Marina Nicolaev, nu cunosc franceza, în rest eu doar am scris ce mi-a dictat ingerul, mă bucură fiecare vizita a ta. Angela furtuna, bine ai venit, cu ocazia aceasta am afla ca-mi citești Haiku-urile si le apreciezi. Teodor Dume, sunteți de ai casei. Mihai Constantin, stiindu-te un coleg care nu digera orice, aprecierea ta ma onoreaza. | |