= Poetul care deflorează rima | T. Constantin Georgescu [20.Feb.09 16:35] |
O idee a parcat pe peluza unui timp vechi, O secundă bătrână îmbătată cu trecutul lichid A prins-o și a lipit-o de un gard trainic, Un copil a modelat din ea bustul morții… Văd cu timpul țopăie pe masă Și-a deschis pe sub manuscrise o linie de metrou, Eu sunt în cămașa de forță fragilă a muncii, Îmi sparg durerea așezată în vitrină. Timpul îmi cade din creștetul zilei în plictisul din ochi, Tumultul temporal mă îneacă în cascade, Ziua se schimbă cu noaptea într-o ciclică permutare, Eu-l sfânt decade mușcat de vampe într-un demon. Pe hârtia virgină nimicul dorește Albastrul unui pix să-l modeleze în femeie inteligentă Ce face din sexul sinusoidal o erectă dreaptă, Acum coala este gravidă cu bărbații din cuvinte… Pereții albi s-au înnegrit de furie, Fiindcă au servit fum de țigară zi de zi, Fiind privit de mine, tabloul a ieșit din cui de fericire, Crede că m-am îndrăgostit de el… și s-a spart într-o stare de extaz. | |
= CONSTANTIN GEORGESCU | razvan rachieriu [23.Feb.09 14:04] |
Într-adevăr ai deflorat rima și ea a născut o poezie în vers alb, geamănă cu poemul meu. Apreciez imaginația debordantă și migala și răbdarea cu care ai modelat o nouă poezie, însă mi se pare că doar ai pudrat vechea poezie cu fardul unor cuvinte sinonime cu cele originale. | |
= bucla | Mihail Bîrsan [23.Feb.09 16:49] |
Un poem care remodeleaza rutina muncii intr-o muza fecunda, o bucla spatio-temporara schimba totul, plictisul devine efervescent, efervescenta - euforie... | |
= 99 % | T. Constantin Georgescu [23.Feb.09 23:41] |
Varianta mea are 99 % din original, unde 1 % conține sinonimele și anumite permutări. Am vrut să demonstrez că o poezie cu rimă, eliberată de cămașa de forță a repetării ultimei silabe, își dă pe față valoarea sau lipsa de valoare. În cazul nostru își dă pe față valoarea incontestabilă. Este o metodă a mea veche, pe care am folosit-o prin cenaclurile bucureștene, când mi se dăruia câte o carte de poezii cu rimă sau mi se întindea o asemenea poezie și mi se cerea părerea. Cu stimă, numai bine, din partea mea ! | |
= MIHAIL si CONSTANTIN GEORGESCU | razvan rachieriu [25.Feb.09 09:46] |
MIHAIL Plictisul devine efervescent dacă în el se strecoară agitația provocată de o activitate plăcută, iar efervescența devine euforie dacă în ea se insinuează satisfacția. CONSTANTIN GEORGESCU Am remarcat talentul tău în permutarea cuvintelor fără a afecta structura și conținutul poeziei. Cred că este un hobby al tău, asemănător cu completarea integramelor. Cu prietenie, Răzvan. | |