| = frumoasă fără pereche | Elena Malec [03.Feb.09 04:36] |
| pare o joacă, dar e una cu gust, cu metafore, rețin a intrat un ciob de lumină sub gene îmi plac și fluturii și mătasea cuvântului, sunt imagini diafane pe un fond de scepticism prea tînăr spre a fi serios, adică trist. Ca și în poezia 'dulce singurătate' ai un har la imagini ce par că îți ies din manșetă, spuse pe ton natural,spontan, sincer. Cu acest har al imaginii poți merge mai departe de joacă spre profund, filosofic, grav, dar mai e timp.Mai joacă-te un pic înainte de a scrie ca Vasile Munteanu.Talent ai, mai trebuie timp și sudoarea aia care face arta cuvântului durabilă și memorabilă.Începutul e promițător. | |
| = adriana lisandru§vasile munteanu | Dana Stefan [03.Feb.09 10:28] |
| aici e poezia ca profesiune de credinta. cu tot ce tine de zbateri si razbateri. toarna si rastoarna, joc doar in masura in carejocul apare indisolubil legat de spectacol in care, pentru a patrunde, ii vom deprinde codul ca sa ne detasam de context, sa uitam pentru un timp oarecare lumea aievea.. doar asa jocul, privit astfel, e arta. univers aparte, arta nu va permite apoi nici un fel de confuzii in privinta raporturilor sale cu lumea reala. spectacolul artistic va fi perceput ca moment integrator in universul operei tale: creatia ta. dar tu stii asta, foarte bine.:) si daca e unitate in diversitate, autorii de poezie vor fi tratati intr-o diversitate in unitate,individual,cu un deliciu.:) cu placerea lecturii, Linea | |
| = chiar amintește de V.M.? | Adriana Lisandru [03.Feb.09 11:23] |
mie nu mi se pare, cu toată admirația mea pentru poezia lui Vasile, nu intenționasem să-l pastișez (de fapt, nu intenționasem nimic0; dar, ca oricare...cioară,poate că sunt tentată să îmi văd puiul unic! a fost o joacă, într-adevăr, însă una învelită-n marțipan. și mi-a prins al naibii de bine, eu sar rar într-un picior, dar când o fac, o fac cu amândouă. vă mulțumesc, sunt foarte surprinsă de reacții. Doamna Malec, să știți că nu mai sunt chiar o puștoaică...:) Dana Ștefan, comentariile tale sunt mereu o încantare. Nici urmă de compliment aici, dar odată și-odată tot trebuia să o spun. | |
| = craiasa zapezii si ... | Anca Roshu [15.Feb.09 09:31] |
| gerda, da, gerda il salveaza pe kay, si-i scoate ciobul de lumina. asa ca intotdeauna e bine, sau va fi bine, la final...cica... si de asta, ada_li, eu simt ca mai sunt oameni (inca) care plang vrabii si nu se uita dupa ciorile care se-nmultesc. mi-au placut dintii de portelan chinezesc ai poeziei tale si inima decomandata si neimpozabila. pai, daca ar mai fi si impozit, ce s-ar mai alege da noi, fata draga? aaa, si mai ceva, accidentele care conteaza niciodata nu-s prevazute si instructiunile de folosire nu le gasim niciodata cand avem nevoie...sau cel putin asa cred eu. m-a miscat povestea ta (atat de) personala! | |
| = Anca Roshu | Adriana Lisandru [24.Feb.09 02:05] |
| ajung și eu, la spartul târgului, cu mulțumirile...iartă-mă, dar abia acum am descoperit comul tău. să nu uit - mă bucur să văd că nu-s singura care se mai agăță de povești. :) | |