| = Apreciere. | Matei Octavian [27.Jan.09 17:22] |
| Salut. Poezie frumoasă. De ce? Pentru ca mai facut sa ma intreb: " Ce vad eu cand ma uit la elementele enumerate de tine?". Merci de provocarea vizuala. Sanatate si fericiri. | |
| = n-am înțeles lupta irațională pentru spațiu... | marius nițov [27.Jan.09 19:59] |
| Matei, n-am înțeles lupta irațională pentru spațiu în nicio perioadă și nici azi, când de ajuns ne-ar fi spațiul din inimă ca să ne redescoperim, regăsim, iubim... Mulțam de trecere! | |
| = rechizitoriu | T. Constantin Georgescu [29.Jan.09 00:57] |
| Un rechizitoriu, care dezvăluie abracadabrantele proiecte și realizări, fructele unor deliruri, în opoziție cu firescul, cu normalul. Poetul dezavuează „căutarea bolnavă după imensitate”, „dintr-o frică de realitate / din lipsa cronică de echilibru” și recomandă „formele mici / în particule de lumină”. Afirmația „mi-e teamă că n-am să înțeleg lumea” este retorică, pentru că poetul înțelege lumea, mai mult chiar, cu această poezie (și prin comentarii în slujba adevărului, care denotă curaj și verticalitate morală) încearcă să o schimbe în bine. | |
| = Re. Constantin, mă bucur de înțelegerea mesajului... | marius nițov [29.Jan.09 12:40] |
| Re. Constantin, mă bucur de înțelegerea mesajului. E de ajuns să aruncăm o privire în jur pentru a observa ce gândesc semenii. Eu cred că dorința megalomană de spațiu trădează micimea spațiului spiritual. Mulțumesc de comentariu! | |
| = în continuare: micime spirituală caracteristică societății de azi... | marius nițov [29.Jan.09 12:47] |
| în continuare: micime spirituală caracteristică societății de azi, nu în sensul lucrurilor mici, particule de lumină, semnalate în poem în alt înțeles. Prin modul meu de a fi încerc să-mi mențin verticalitatea! | |
| = camasa | Nache Mamier Angela [29.Jan.09 12:54] |
| poem abstract ,ermetic(uneori nu prea clar!) dar care panseaza o multime de întrebari ale eului mutilat: "când încercam schitarea unei catedrale/cautarea bolnava dupa imensitate/grandoare fara limite:palate cu zeci de încaperi...LUMEA E UN ANIMAL PACALIt ETC... poem înte fascicole de vise si chei pentru a iesi din sine ,din camasa de fier a tristetii | |
| = Angela, am făcut uneori schițe de catedrale... | marius nițov [29.Jan.09 13:47] |
| Angela, am făcut uneori schițe de catedrale, că sunt și grafician, aici am scos în evidență goana după spațiu și prost gust în folosirea lui și la alte multe construcții, de exemplu palatele apărute peste noapte, ca să evidențiez un anume fel de degradare, de ce nu chiar și arhitecturală. Dar poemul vorbește de o percepere deformată a omului care înțelege apropierea de măreție prin formă și nu prin conținut, fond spiritual în cazul acesta. | |