Comentariile membrilor:

=  ...	Adriana Lisandru [15.Jan.09 21:06]
"Neputând sa te ajunga, crezi c-or vrea sa te admire? Ei vor aplauda desigur biografia subtire Care s-o-ncerca s-arate ca n-ai fost vrun lucru mare, C-ai fost om cum sunt si dânsii... Magulit e fiecare Ca n-ai fost mai mult ca dânsul. Si prostatecele nari Si le umfla orisicine în savante adunari Când de tine se vorbeste. S-a-nteles de mai nainte C-o ironica grimasa sa te laude-n cuvinte. Astfel încaput pe mâna a oricarui, te va drege, Rele-or zice ca sunt toate câte nu vor întelege... Dar afara de acestea vor cata vietii tale Sa-i gaseasca pete multe, rautati si mici scandale -- Astea toate te-apropie de dânsii... Nu lumina Ce în lume-ai revarsat-o, ci pacatele si vina, Oboseala, slabiciunea, toate relele ce sunt Într-un mod fatal legate de o mâna de pamânt; Toate micile mizerii unui suflet chinuit Mult mai mult îi vor atrage decât tot ce ai gândit. " Mihai Eminescu
=  Despre geniul lui Eminescu...	cordeanu iulia [15.Jan.09 21:37]
"Și-apoi...cine știe ce este mai bine A fi a nu fi...dar știe oricine Că ce nu e, nu simte dureri Și multe dureri-s, puține plăceri" Am citit printre primele cărți din copilăria mea Eminescu și mi se-ntâmplă să murmur versurile lui ca replică la viața noastră actuală... ...și încă mai au relevanță...
=  bine articulat	Elena Malec [15.Jan.09 23:56]
un punct de vedere bine articulat, desi insisti pe doua constante ale personalitatii poetului, damnarea si resemnarea.Damnarea geniilor nu e un fenomen izolat in arte. Parisul a cunoscut mai multi pictori damnati decat toate literaturile luate la un loc.Resemnarea, nu e un element pur romanesc, as zice ca si slavii il au si e mai degraba o constanta a Estului crestin sau nu.Acceptarea soartei e dovada intelepciunii in fata implacabilului.Grecia pagana desi a dat primii filosofi in cultura europeana, nu avea la timpul ei intelepciunea acceptarii destinului, de aici hybris-ul.Eminescu omul a fost ravasit, umilit de doua boli necrutatoare;la care se adauga elementul cultural si moral, religii si filosofii ale impacarii cu soarta,scepticismul, pesimismul, fatalismul. Ca toti marii revolutionari dar si romantici, Eminescu a rasturnat tiparul poeziei(romanesti a) vremii lui si prin asta, mai vorbim si azi de fenomenul Eminescu, el si-a asumat poezia in aceeasi masura in care si-a asumat viata: intens si irevocabil. El a ridicat o statuie poeziei in limba romana cu doar trei elemente: gandirea, trairea, spusa. La acesta statuie trebuie sa poposim spre contemplare cand citim Eminescu. Atunci ne simtim mai romani cand patrundem intensitatea mesajului ce ne-a lasat. Sunt de acord ca ceremoniile, comemorarile si cinstirea oficiala si cu cravata de pionier sunt detrimentale actului de constiinta a culturii nationale si nu fac decat sa uzeze si abuzeze un patrimoniu romanesc si universal.
=  ,,sa poposim spre contemplare cand citim Eminescu,,	cornel marginean [16.Jan.09 20:24]
Adriana si Iulia despre ,,noi,, a vorbit si Eminescu, despre unii, cei nesinceri si incapabili de a accepta valoarea aproapelui, e lunga ideea demagogiei si stramba , dar este reala, adica nu i se poate cineva impotrivi usor si fara daune Elena, ai scris un comentariu concentrat si documentat, cu idei esentiale despre ceea ce este pentru noi poetul, faptul ca si-a asumat in felul absolut tot ce era si ce reprezenta el in cultura in care se nascuse dar si in viata propriei sale persoane (sociale) mi se pare un exemplu pe care nu l-au urmat prea multi ma bucur ca am dialogat cu voi despre Eminescu, de ziua lui cu prietenie cornel
=  Eminescu sau despre absolut...	Ioan Marginean [29.Jan.09 02:46]
Interesanta abordarea in acest eseu, a poeziei lui Eminescu! Eminescu exista in fiecare din noi! El ne apartine! Spatiul si timpul, riul si marea, soarele si luna, si peste toate singuratatea unui suflet de poet! In ultimul timp recitesc poeziile lui Eminescu si descopar acum aspecte, idei noi, pe care acum 20 de ani nu le-am sesizat! Peste 20 de ani, daca voi mai exista, voi reciti din nou poeziile si voi descoperii mereu ceva nou, deosebit. Este aceasta oare nemurirea versurilor Eminesciene! Tocmai am linga mine un studiu despre Eminscu:"Eminescu sau despre absolut" scris de Rosa Del Conte, din care imi permit sa citez: "Eminescu nu e o floare rara, desfacuta parca prin miracol dintr-o saminta adusa din intimplare pe solul Daciei de suflarea vinturilor apusene: e un astru tisnit din adincimile cerurilor din Rasarit, ca marturie despre o civilizatie tinara si noua, dar inradacinata intr-un trecut de veche cultura si de severa traditie. Ca si aceea a Luceafarului sau, si lumina lui a strabatut, inainte sa ajunga pina la noi, o cale lunga." Cind aici, departe de riul Selenei, discut cu prieteni despre cultura romaneasca, le povestesc si despre Eminescu, le recit pe limba romana din Eminescu si il aseaman ca poet al poporului cu Goehte. Dar dintre toti cei pe care ii cunosc, putini stiu sa-l recite pe Goehte asa cum eu stiu sa recit si sa traiesc poeziile lui Eminescu! Ioan
=  erata-tip!	Ioan Marginean [29.Jan.09 02:46]
Goethe!!!
=  Se poate semana iubire...?	cornel marginean [10.Feb.09 21:13]
Este placut sa citesti desprea aceeasi dragoste, a noastra, pentru Eminescu si pentru poezia lui. Ai dreptate sa spui ca pe masura ce trece timpul fiecaruia, poezia aceasta pare mai de inteles si noi gasim mereu ceva nou citind-o. Ai scris foarte frumos despre Eminescu, ai putea sa scrii si tu ceva anume despre poezia lui, sa dezvolti o idee sau mai multe, este o mare satisfactie sa descoperi. ,,Dar dintre toti cei pe care ii cunosc, putini stiu sa-l recite pe Goethe asa cum eu stiu sa recit si sa traiesc poeziile lui Eminescu! ,, Aceasta comparatie sincera , a ta, de mai sus, are menirea sa il urce pe Eminescu, printr-o frumoasa mandrie, pe o inaltime a acestui secol si sa il pastreze in valoarea sa autentica adaugand iubire. Secol de secol, cei care il vor intelege pe Eminescu il vor si iubi, este acea minune pe care a pus-o in poazie. Poate ca la fel este in orice limba. Nu stiu. Stiu ca la noi acesta iubire se petrece. c