| = frumos | Marius Surleac [11.Jan.09 20:41] |
| Instantaneu surprins plăcut. Ruga celei de-a șaptea zile în confluență cu divinitatea. Cu plăcerea lecturii, Marius | |
| = a saptea zi | Liviu-Ioan Muresan [11.Jan.09 20:51] |
| Ruga e cea care ne apropie de Dumnezeu. Frumos spus. LIM. | |
| = re: marius surleac... | Teodor Dume [11.Jan.09 21:03] |
| da,marius e cuvântul de care trebuie să ne aducem aminte nu numai duminica,- ziua de odihnă a trupului. acel gol trebuie umplut și cum să facem altfel dacă nu prin rugă? mulțumesc de semn. același, teodor dume, | |
| = sda, LIM,ruga e cea care ne apropie de Dumnezeu... | Teodor Dume [11.Jan.09 21:09] |
| LIM, frumos spus! ruga e cea care ne apropie de Dumnezeu ar fi multe de spus, dar las cuvântul deschis... mulțumesc, prietene teodor dume, | |
| = . | Laurențiu Ion [11.Jan.09 21:18] |
| cu siguranță a doua strofă este preferata mea. | |
| = un gand | Doru Dorian David [11.Jan.09 22:06] |
| este atat de greu sa constientizam cat din viata noastra este o ruga? dar sunt convins ca uitand sa ma rog pentru cel de langa mine ma ajunge disperarea , acest gand devine in timp un calau, ma urmareste noapte de noapte iar ziua precum umbra! desigur ca in a saptea zi, ne reculegem, impacandu-ne cu sufletul... cu cetatea cu locul in care ne ducem zilele, intotdeauna spre maine! un gand bun | |
| = ruga noastra | angela spinei [11.Jan.09 22:52] |
| am citit acest poem si intre mine si suflet tacere si ruga e atat de ruga peste tot, Teodor cu prietenie angela | |
| = dimpotrivă | Vasile Munteanu [12.Jan.09 05:07] |
| poate vinul (ca la Khayyam), poate crima (ca la Dostoievski), poate femeia (ca la..., eee, ca la cine nu?) dar, așa? Ruga? păi, unde altundeva, la cine altundeva să ne îndrepte ruga? că doar la 6/49 nu ne putem ruga; scapă de canonismul estetic; măcar de-ar fi asumat... | |
| = apropo | Vasile Munteanu [12.Jan.09 05:28] |
| aproape toate textele tale (peste care am retrecut în această noapte; și spun: cu plăcere, ești un virtuos al metaforei, lucru rar printre "biografiștii" contemporani) trimit - direct sau indirect - la "Dumnezeu"; nu te îngrijorează acest lucru? | |
| = re:laurențiu ion, doru dorian david, angela spinei,vasile munteanu... | Teodor Dume [12.Jan.09 16:38] |
| laurențiu, mă bucur că strofa a doua e preferata ta. semnul tău mă onorează. mulțumesc mult de tot doru dorian david, ai despicat mesajul și l-ai punctat în detaliu,lucru care mă bucură. mulțumesc, prietene, pentru apropierea cuvântului și pentru hrana oferită gândului meu angela, mulțumesc de semn. oare ce ne-am face fără acea rugă în momentele grele... domnule vasile, trecerea d-voastră, deși foarte rară, onorează, fapt pentru care o să mă opresc pentru a privi, unde altundeva decât, înspre Dumnezeu. trimiterile înspre Dumnezeu nu mă îngrijorează fiindcă sunt firimituri ale existenței mele aici pe pământ. oricum îmi voi revizui stările... mulțumesc pentru popasul făcut în pagina mea.vă invit și cu altă ocazie. mulțumesc tuturora acelora care ați pășit în biserica mea pentru o rugă înălțată înspre Dumnezeu. cu sinceritate, teodor dume, | |
| = părere | eugen pohontu [13.Jan.09 16:22] |
| n-am mai comentat cam de multișor, cu toate c-am trecut aproape zilnic pe pagina ta, am considerat că părerea mea mi-am exspus-o de multe ori, fiind un devorator de metaforă dumeiană, așadar, mă opresc doar dacă ceva sare din schemă :) la poezia asta am remarcat un fel de mixtură între stilul haiku și poezia de notație, fulgurația unei idei, evident, transfigurată de metaforă... ceea ce nu m-a impresionat, iartă-mă, este oarecum simplismul (nu simplitatea) stării, aproape intrinsec inclusă în "rugă" și-atât, nu mai trebuie nimic, ca o concentrare de tip brîncușian, esență în formă, în cazul ăsta, esență în spirit... restul este de prisos (exagerând, evident), exceptând poate: "între mine și suflet ca o cetate deschisă ruga" cu aceiași considerație, eugen | |
| = da, LIM, aici nu vorbesc despre Dumnezeu, ci despre legătura (ruga)dintre mine ș | Teodor Dume [13.Jan.09 17:00] |
| da, eugene, ai punctat bine. haina acelei rugi cuprinde esența.doar atât cât ai remarcat. "între mine și suflet" da, aici este partea interesantă a poemului , localizarea stării despre care pomeneam. orice cuvânt este îndreptat înspre Dumnezeu, și acea porțiune dintre noi-suflet ți Dumnezeu e chiar ruga. nu am lăbărțat textul tocmai pentru acest otiv. sigur că poate unii consideră un simpism exagerat, dar nu-i chiar așa. cei care au ochi să vadă, sigur o să vadă... mulțumesc prietene, pentru grija purtată textului meu. privirea ta e tămăduitoare.te mai aștept. ps: am fost "acuzat" că în aproape textele mele vorbesc despre Dumnezeu. ori nu-i chiar așa. aici eu nu vorbesc despre El, ci despre legătura dintre mine și El, lucru care nu a fost înțeles. scuză-mi revenirea... cu sinceritate, teodor dume, | |
| = erată | Teodor Dume [13.Jan.09 17:03] |
| a se citi răspuns pentru eugen pohontu în loc de LIM adică: da, eugene,aici nu vorbesc despre Dumnezeu, ci despre legătura (ruga) dintre mine și El... scuze, teo | |