= Ioana | Cornel Ștefan Ghica [30.Dec.08 21:09] |
un titlu' superb, dar... ceea ce urmează nu se ridică, din păcate, la nivelu' dorit (de mine, ca și cititor, în primă fază, de titlu-poezie). poate că poezia este asimilată (de unii) ca o așteptată desfășurare, încadrată sub un anume tipar și transmisibilitate, însă, când mă izbesc de deja-vu-isme, de ne-găsite originalități (sub pretextu' originarității)) și de ne-descoperite sensuri noi, nu pot "sări" într-o exclamtivă bucurie (interioară). am oroare de stern, dar îmi plac "lămâii în floare". nu-mi place (delok) "mireasma de patimi", dar (olecuță) am tre-sărit în scaun la "sufletul alăturat / nisipurilor crude" ca să nu mă (mai) lungesc: un titlu' SUPERB, o poezie care (se) trece. cu stimă, Cornel Ghica | |
= Cornel | Ioana Geier [30.Dec.08 21:46] |
Cornel, Iti multumesc pentru com.Sigur,parerea ta e binevenita si am sa incerc sa tin cont de ea. Un an nou fericit! Ioana | |
= sufletul alăturat nisipurilor crude... | Teodor Dume [30.Dec.08 21:50] |
da, ioana, un titlu superb, cum bine remarca domnul cornel, și o deschidere pe măsură, zic eu "Mă doare sufletul alăturat nisipurilor crude aplecarea spre răni," sărbători pline de lumină teodor dume, | |
= Să muști din nisip ca dintr-un măr | Călin Sămărghițan [30.Dec.08 23:30] |
Un nisip crud îl văd ca pe un nisip de pe care valul tocmai s-a retras. Ce s-o fi retras de pe sufletul tău, nu știu, dar a lăsat în urmă o plajă spălată de patimi și lămâi înflorind în taină. Nu poți trece ușor pe lângă poezia aceasta, și trebuie să cauți precis locul din care cade pe ea, cel mai bine, lumina. | |
= focuri in taina | Liviu-Ioan Muresan [30.Dec.08 23:48] |
Mie poemul imi pare profund. Nu vad aici stereotipii. Ioana, crtica poate fi de mai multe feluri. Eu o vad asezata, iar poemul plin de simtire. Cred ca nu lasa loc echivocului. Si e bine structurat. Mi-a facut bine citirea. Un an bun! LIM. | |
= Pe povarnisul numelui iubitului te rostogolesti | razvan rachieriu [31.Dec.08 16:05] |
“Sufletul alăturat nisipurilor crude” sugerează pustiul de care e cuprins, rănile întinse între malurile sensibilității, patimile prefăcute în spuză, în tăcere mocnită, “setea și chinul”. Pe povârnișul numelui iubitului te rostogolești până în abisul durerii. | |
= Re, | Ioana Geier [31.Dec.08 18:45] |
Cornel,Teodor,Calin,LIM ,Razvan §... Cu totii imi sunteti dragi si ma bucur ca "v-am prins"aruncand lumina intr-unul dintre poemele mele de suflet.Va multumesc pentru semnele lasate. Un an nou fericit! Ioana | |