| = Bogdan, textul tău... | Emil Iliescu [21.Dec.08 12:49] |
| Bogdan, textul tău are o adâncime psihologică, care îl face misterios și tandru în același timp. Uneori lucrurile care ne supără în viață devin cu timpul indispensabile pentru suflet, ca și Tăcerea, atât de agasantă la început pentru eroina ta. Apoi ea a devenit regulă de viață, așteptată, dorită chiar( "M-am învățat cu telefonul dumitale așa cum te-nveți cu o otravă..."). Cititorului îi este foarte greu să discearnă mobilul acelui telefon, tipologia și identitatea Tăcerii...Dar dacă ea nu există cu adevărat? Dacă este tăcerea destinului, care încearcă să-i aline eroinei tale ultimele clipe într-o boală, despre care ea știe că o va măcina iremediabil? Să o smulgă dintr-o existență a tăcerii, impusă de un soț, artist, aflat în prim-planul admirației generale și care din această cauză îi neglijează sentimentele? Dacă este însăși mesagera lumii de dincolo? Sunt întrebări, pe care le-ai lăsat intenționat fără răspuns. Într-o scriere fiecare cititor își construiește eșafodajul propriu de idei și interpretări, așa cum mi-am permis și eu să fac... Un text matur și care ne spune că viața nu este întotdeauna ceea ce pare a fi. Sărbători fericite și prietenie, Emil Iliescu | |
| = Un gand | Szekely Silviu [23.Dec.08 00:50] |
| Nu ma pricep la analiza si critici savante, dar daca inseamna ceva numele lui Cortazar pentru tine, atunci acolo as inscrie acest text, in acea aura oarecum absurda si lipsita de legaturi explicite, fara ca prin aceasta alaturare sa se diminueze ceva din valorea povestirii care-ti poarta semnatura. Ai talentul de a te juca cu afectivitatea, nu a ta, nici a personajelor tale, ci a celui care intr-un tarziu ajunge sa te citeasca. Cuvinte simple si vii, o bucla de semne intr-un ghem semnificant. O sa te mai citesc, cand timpul o sa-mi permita. Ganduri bune, SS. | |
| = naucit | Cristian Ionescu [28.Dec.08 22:35] |
| Toate bune si frumoase pana la ultimele doua randuri. Ceva nu se potriveste, ceva nu-i de acolo, intreaga constructie, atat de minutios si temeinic contruita pare sa se prabuseasca brusc de la balconul mansardei, caruia constructorul a uitat sa-i puna balustrada. Sper sa nu mi-o iei in nume de rau, Cu prietenie, Cristian | |