Comentariile membrilor:

 =  lectura autoarei
Liviu-Ioan Muresan
[10.Dec.08 18:55]
In lectura autoarei poezia prinde alte sensuri. La o simpla citire mi s-a parut textul inert, apoi, ascultindu-l, a capatat valente noi. Intonatia ii da o alta expresivitate. Da, e un poem de citit pe scena.

 =  textul 400
Dana Banu
[10.Dec.08 19:07]
am ajuns, iată, la 400 de texte pe agonia, cifră rotundă care mă pune oarecum pe gânduri...autorul rămâne dincolo de cuvinte sale în așteptarea Poeziei, într-o zi cu siguranță o va scrie

textul acesta s-ar putea să aibă unele probleme(puțin prea încărcat, ar suporta niște tăieturi pe ici pe colo prin punctele neesențiale) dar inert cu siguranță nu e, cel puțin mie nu mi se pare inert...dar asta e, cum am mai spus de multe ori...fiecare cititor privește și înțelege în felul său, nimic nu e literă de lege și ceea ce unuia i se poate părea dezastru altuia i se poate părea măiastru,


despre citirea pe scenă, hmmm, depinde cine citește și cum, la o adică un actor bun poate citi pe scenă chiar și cartea de telefoane cu grație desăvârșită și stil


Liviu-Ioan, mulțumesc de citire, ascultare și semn de lectură

 =  din tot sufletul nostru de oameni nesfarsiti
Maria Del
[10.Dec.08 21:11]
Dana, ar fi multe de spus, dar parca orice s-ar spune, ar pali in fata intensitatii poeziei tale. O pendulare intre disperare si luciditate, intre slabiciune si dorinta eliberarii, intre iubire si tradarea aproapelui, intre dialogul intensificat pana la incandescenta si sentimentul de coplesire, de invingere, de retragere in cochilie. Dar refugiul de care ne vorbesti nu e o cochilie-mormant, nu numai, iar incendierea din final nu e o revolta tinereasca, ci (mie cel putin imi place sa vad) un gest al depasirii prin asumare, acea depasire ce lumineaza "drumul spre ultimul si cel mai sigur refugiu", singurul refugiu potrivit pentru "sufletul nostru de oameni nesfarsiti".

 =  Maria,
Dana Banu
[11.Dec.08 07:00]
bună dimineața, Maria,

mă bucur pentru comentariul tău și îți mulțumesc pentru el


dana

 =  ,,vom aprinde orașul copacii noaptea și visul''
Diana Lorena Țugui
[10.Dec.18 14:27]
Titlutl, neezitand,aduce adevarul poetului drept in fata cititorului
Poemul apare din propria lume,pe care o taraste dupa el,incercand sa o silabiseasca.Lumea poemului acestuia cuprinde planuri pentru un viitor despre care se spune mereu ca e imprevizibil,dar pe care poetul,vazator al multipleor sensuri ale lumii,il descopera monoton,mediocru:
,,vom aprinde orașul copacii noaptea și visul
vom râde isteric la marginea noastră
deasupra doar cerul acoperiș pentru vremuri mai bune
până la moarte și înapoi un singur anotimp alb
vom obosi într-un târziu și vom lua decizii''
O lista ca de cumparaturi,ceea ce se ia si ceea ce ramane,cine vinde si ce(sau amaneteaza doar?),cine ne urmeaza si cine ne paraseste,pana unde putem urca si pana unde cobori,moartea e umbra fidela ,,ca un câine credincios până dincolo de limitele răbdării până dincolo de toate acestea''
Apoi,numai ideea mortii aduce moarte:,,nu mai strigăm e vocea pierdută de-acum și nu pornim în căutarea ei
s-au surpat în interioarele noastre lumi am văzut lumina celor care ne-au iubit stinsă
fără putința de a-i ajuta am privit înspre ei și am trecut mai departe
am văzut ochii fratelui de sânge închiși pentru totdeauna și nu i-am stat la capătul drumului
nu se va mai întoarce niciodată la noi nu îl vom mai aștepta
fără putința de a-l ajuta am trecut mai departe nu-l vom mai aștepta''
Si totusi nu e momentul,o calatorie nu inseamna Calatoria,dar ajuta poetul sa se intoarca mai bogat cu mii de sensuri dintr-o viata aparent seaca:
,,ne întoarcem acasă înlăuntrul nostru
ca melcii bătrâni vom sta ascunși în refugiul uriaș din inima noastră
pe care nimeni și nimic nu o va mai putea ucide de-acum''
,,Acasa'' e o solutie provizorie...poetul e facut pentru a calatori,a vedea si a spune,a lua decizii si a le da inapoi(nu fara consecinte):
,,decizii decizii decizii
mâine le vom uita și o vom lua de la capăt căutând altele mai noi mai puțin înțelepte
dar vom aprinde orașul copacii noaptea și visul cât să avem și noi puțină lumină
pentru drumul spre ultimul și cel mai sigur refugiu''
Nu,Dana,nu e o poezie facila,e o calatorie ametitoare,prin sensurile pe care le aduce,prin apropierea de moarte pentru a o privi in fata si a spune:,,nu,inca nu e gata...'',raspunsul fiind:,,pentru poeti niciodata nu e gata,cu adevarat''


 =  eu sau tastatura
Diana Lorena Țugui
[10.Dec.18 14:27]
'titlul
'multiplelor

si fiindca uitasem:P
cu drag,
Diana Tugui

 =  Diana,
Dana Banu
[12.Dec.08 07:16]
îți mulțumesc pentru îngăduința cu care ai privit spre poezia aceasta și pentru comentariul atent



dana




Nu sunt permise comentarii(texte) anonime!
Pentru a înscrie comentarii(texte)
trebuie să te înscrii şi să te autentifici.

Înapoi !