| = de citit! | dan herciu [21.Nov.08 15:32] |
| îmi era dor de un poem "altfel" (după ce citești 10, 15 texte care au același mesaj, exprimat în (aproape) același stil simți ...) dar să revin la "cu plata la destinație" eu cred că acest text trebuie recomandat...de ce? în primul rând pentru stil și apoi pentru construcțile poetice ( după părerea mea) deosebite.. (citez doar o jumătate de vers :"de alții îmi aduc aminte ca un orb care n-a văzut niciodată culoare dar și-o imaginează.") o combinație reușită de 6 poeme în 1 , 6 poeme fiecare cu mesajul său legate totuși prin raportarea la autor... n.b. pentru ultima parte a textul.deosebită. felicitări! cu prietenie dan h. | |
| = dan | emilian valeriu pal [21.Nov.08 16:34] |
| Nu stiu daca e de recomandate, dar sint acord cu prima parte a comentariului tau(adica alea 11-15 texte aproape trase la indigo). Multumesc mult de apreciere. | |
| + poemul de azi | ioana negoescu [21.Nov.08 16:38] |
| da, într-adevăr de citit și de recitit. am ajuns la concluzia că poemul nu stă în cuvinte. că nu putem să inventăm nimic. suntem aceeași tot timpul. spunem același lucru, singurul lucru pe care îl știm singurul pe care îl putem ști. frumusețea stă în muzică. melodicitatea și cursivitatea textului tău deschide poarta spre strea pe care nu o citesc în cuvinte ci în imagini ca acestea: "29. îmi înșir anii ca un cerșetor care numără mărunțișul. unii ani sînt cleioși cu alții nu pot cumpăra nici măcar o brichetă. de ziua mea am tăcut de dimineață pînă la apus. m-am gîndit de cinci ori la tine cu trupul întors către orașul tău ca un musulman fidel către mecca. îmi înșir anii ca luxtenul care înșiră pe stîlpi ornamentele de crăciun." eu simt textul centrat pe acest fragment. este poemul meu de azi. | |
| = erată | ioana negoescu [21.Nov.08 16:40] |
| deschide poarta spre starea... | |
| = ioana | emilian valeriu pal [21.Nov.08 17:09] |
| Da, Ioana, spunem tot timpul acelasi lucru, doar ca uneori schimbam muzica, dar pina si muzica e aceeasi. Si pasajul ala subliniat de tine e de fapt, scheletul in jurul caruia s-a construit totul. Nu am pretentia si nici nu voi avea pretentia sa inventez ceva. Doar sa vorbesc intr-un milion de feluri pe un milion de arii, si acestea toate deja stiuite. Depinde de voce. Multumesc mult pentru rezonanta. | |