Comentariile membrilor:

=  secretul lui bacovia	dorin cozan [08.Oct.08 22:57]
am citit si in mare sunt de acord. insasi atractia fata de bacovia poate constitui un argument al tezei bacovia, mistic și saturnian. este adevarat, un mare poet, fie el si minor, se arata prin evantaiul de hermeneuti care ii ciugulesc adevarurile pe umeri. insa, ma intreb, daca textele bacoviene aduse aici in atentie, de altfel, bine alese, sunt suficiente pt a vorbi despre poetul-filosof, fie el si traitor al melancholiei de tip angelic. de asemeni, in cazul simbolurile insirate la finalul eseului, valabile in ezoterismul occidental, tb vazut daca ele (mai) poseda aici suficienta semnificatie oculta pt a fi mai mult decat simple concepte poetice. dincolo de aceste mici intrebari, felicitari pt eseu. l-am citit cu placere
=  Lăsându-l în secret...	Călin Sămărghițan [08.Oct.08 23:48]
Elevat studiu, oferind o mai bună înțelegere a lui Bacovia, subliniind și în acest caz neajunsurile criticii impresioniste a lui Călinescu, sau cea "de orientare" a lui Jebeleanu ori Manolescu. În cazul primului, este știută lipsa totală de rezonanță a aceluia pentru orice simbolism, mistică ori spiritualitate, pe când în cazul celor din urmă poate că nici nu merita o amendare mai atentă. Deși succintă, e o privire necesară, ce vine din interiorul poeziei bacoviene, interesantă revelare a valențelor oculte și o excelentă încadrare în contextul poetico-filosofic european.
=  Confiscând-ul pe George bacovia	Ioan Jorz [09.Oct.08 00:14]
Cernătescu, chiar așa?! L-ai tras pe Bacovia la"temă" - cum spun rebusiștii, l-ai "masonerizat", l-ai esoterizat - când puteai să-l exoterizezi? L-ai turnat, ca pe un soldățel de plumb, într-o matrice, îngustă și proprie, lipsindu-ne de "spleen-ul lacustru", de amurguri mov - duhnind, rânced, în mov-ul simbolist. Ce pot să zic? Mă "cramponez" pe "Stanțe burgheze", pe "Plumb", pe cântecul barbar al femeii, pe "Lacustră", pe "Liceu", pe altele. Eseul matale are ceva din construcția textelor schizofrenice - construcție impecabilă, premisă falsă/forțată/"trasă la temă"(argumentație). Războiul lui Cernătescu, imaginar, cu George Călinescu, mă lasă neutru, existând, cel puțin, un mort - care nu mai poate răspunde, în această ecuație. Să fii sănătos!
=  Erată	Ioan Jorz [09.Oct.08 00:16]
Confiscându-l
=  n-as zice	ioan albu [09.Oct.08 03:21]
Argumentul central al textului e sofistic. Combatandu-l pe Calinescu, ramai calinescian cand utilizezi spusele eului auctorial pentru a trage concluzii despre persoana poetului; cand, anume, din doua versuri unde apare cuvantul "filosofie" tragi concluzia ca poetul insusi era in mod real preocupat de filosofie. Pe urma, continui prin a remarca frecventa invocarii noptii de catre Bacovia si de aici conchizi o filiatie hermetica, ocultista, a poetului, facandu-l sa descinda din "scoala noptii". Citatele pe care le dai nu iti sprijina teza, privite in context. Tu smulgi fragmente foarte scurte - sintagme, cateva cuvinte - si faci din ele caramizile unei constructii care - in opinia mea - nu are mare lucru de a face cu poetica bacoviana. Pe urma, il interpretezi pe Bacovia fara nici o referinta la maestrii lui, la care se refera el insusi, Poe, Rollinat etc. Mai degraba ai putea sa-l faci pe Bacovia sa descinda din misteriile dionisiace decat din Agrippa von Nettesheim, daca tot vrei sa-i cauti o ascendenta ezoterica. Un Bacovia interesat de cultul lui Dionysos - chiar daca nu si foarte informat in materie - imi pot inchipui mai usor decat un Bacovia hermetic si alchimist. Nu cred ca ai dreptate in ce spui, e departe de a fi plauzibil, atat cat pot sa judec eu, bazat pe cat am citit din Bacovia.
=  ....	dorin cozan [09.Oct.08 10:33]
ioan albu, as putea fi de acord cu unele din afirmatiile facute, insa, nu saracim opera unui poet atunci cand nu permitem si alte interpretari? nu tb sa avem dovezi de tip stiintigic, conteaza doar ca dovezile aduse sa constituie un temei suficient, satisfacator pt a fi de acord cu o anumita teza. aici, cel putin ca deschidere, ca directie de cercetare, mi se pare interesant
=  .	Mihai Robea [09.Oct.08 11:45]
un tip de logica pe alocuri stransa. Din mai multe posibilitati, opteaza pentru aceea care ii convine, din anumite ratiuni. Se pot spune multe despre orice si despre oricine, lucruri care pot fi interesante, intrebarea e daca sunt in spiritul si in litera autorului cercetat. Marturisesc ca pe alocuri am fost amuzat, profan fiind. Ca in acel pasaj in care vorbiti despre "o magica uzanta a pietrelor pretioase", vis a vis de poeti(cred ca putem generaliza), apoi vorbiti de plumb...nu si de "lacustra", fiindca(probabil) in logica dumneavoastra ar avea mai putina apetenta pentru gravitate, pentru abscons. Ori din cat am citit Bacovia(nu chiar putin) nu plumbul, ci "plumb" are o concentrare maxima, fixeaza ca permanenta nu o stare poetica, ci una existentiala. Strict de Bacovia va ocupati destul de putin si cumva ambiguu, incercand o preluare, uitand ca nu tot ce are apetenta mistica poarta un nume. Sau tocmai de aceea? Dar mi-ati dat o idee, ma duc sa recitesc Bacovia, apoi Calinescu, poate voi gasi ceva ce v-a scapat.
=  Note de lectura I	Radu Cernatescu [09.Oct.08 13:40]
Dle Samarghitan, Multumesc pentru agreabila vizita. Din salutul dvs de intampinare la aceste (doar) prolegomene la o mistica bacoviana retin inainte de toate necesara lor „încadrare în contextul poetico-filosofic european“, fara de care, adaug eu, nu doar Bacovia, dar toate ismele momentului (de la romantism si simbolism, pana la avangardism) nu ar putea fi intelese. Cata dreptate aveti! Pe la 1900 decadentismul isi traise climaxul, dar lasase in literatura europeana vraja lui Agrippa si apetenta pentru mister si hermesism, insemnele de blazon ale unei elite culturale care se considera ultimul Constantinopol in fata pragmatismului si avantului pozitivist-stiintific. Sa ne amintim ca cei mai mari ocultisti (din pacate cuvantul sufera azi o depreciere inadmisibila!) ai momentului au sustinut doctrinar si au fost port-drapelul tuturor curentelelor literare ale momentului. De la Guaita, Papus si Peladan, pana la grupul din Maule al lui Eliphas Levi, cel care l-a influentat hotarator pe Rimbaud!, ocultimul si adulatia lui agrippiana a devenit o atitudine si o moda printre toti autorii literari ai acelui fin-de-siecle in care a aparut Bacovia. Toti insa au fost acuzati in corpore si lapidati ca decadenti de produsele revolutiei tehnico-economice, iar subteranele mistice ale operei lor zac sub piatra tombala a vulgarizarilor materialist-stintifice. Eliphas Levi, de pilda, a rezistat doar redescoperit si asumat de suprarealisti, cei care l-au si numit „ultimul dintre magi“. Decadentismul insa nu s-a stins, lui ii datoreaza Guenon primele lecturi din Agrippa, lui ii inchina Mateiu Caragiale libatiile si visele „Regilor magi“. E, desigur, o problema de partizanat si de electie afectiva. Ma bucur insa ca se mai gasesc inca, precum dl Dorin Cozan, inca aparatori pe crenelele unui Constantinopol ocult, stand de veghe in fata invaziei acestui paganism pseudo-stiintific care se teme ca nu cumva Bacovia sa fie "masonerizat si esoterizat“,adica preferand ei doar lecturile „exoterice“, precum cele care le-au marcat copilaria. Din Marx si Engels.
=  dorin cozan	ioan albu [10.Oct.08 14:18]
Opera unui mare scriitor permite întotdeauna foarte multe interpretări, dar nu permite toate interpretările. Un comentator trebuie întotdeauna să pună în valoare opera comentată, iar nu pe sine. Or, aici avem un comentariu care e destinat a pune în evidență erudiția comentatorului, în detrimentul operei. Cum am mai spus, referințele la Bacovia sunt puține și citatele, extrem de scurte, sunt scoase din context ca să acopere ideile comentatorului. Și așa Bacovia este contrafăcut și vândut în ambalaj ezoteric amatorilor de descoperiri literare senzaționale. În plus comenatatorul scoate, una-două, din teașcă acuze de marxism-leninism, dovadă de toată buna lui credință, interesul lui nedezmințit pentru adevăr, pasiunea lui pentru schimbul de idei și marea lui toleranță la frustrare, nu-i așa?
=  celui care zboara pe deasupra..	dorin cozan [10.Oct.08 14:33]
...vede ceea ce altii nu pot vedea. poate aici e un zbor cu goluri de aer, mai.. neregulat, insa, este un eseu, de aceea nu poate contine adevaruri irefutabile. e oricum ceva nou, care merita exploatat. reticente am avut si eu, dar e mai bine sa incercam sa ridicam ceva, decat doar sa demolam. si apoi...faceti o cu blandete, cu tact si eleganta. cu still...
=  dorin cozan	ioan albu [10.Oct.08 15:45]
sigur că da, cel ce zboară pe deasupra României poate vedea zidul Chinei, de ce nu? zboare în pace, vază ce-o vedea, scrie ce-o vrea spre delectarea cui s-o nimeri. eu n-am zis că e neinteresant, am zis că nu e plauzibil și îmi mențin părerea. sunt de acord că nu trebuie să demolăm, ci să ridicăm, dar omul nu e un ageamiu, nici un începător care așteaptă încurajările paternaliste ale publicului. tot proiectul lui de a critica Istoria lui Călinescu, respingând criteriul esteic pe care acesta, ca famul al lui Croce, îl îmbrățișase și încercând să exploateze filonul ocultist, hermetic, inițiatic e interesant și merită făcut. doar că nu cred că Bacovia poate fi lecturat în această manieră, iar textul de față nu îmi oferă bune temeiuri să cred opusul.
=  Note de lectura II	Radu Cernatescu [10.Oct.08 23:08]
Dle Albu, Regret ca nu v-am convins ca intreaga (repet, intreaga!) gandire poetica a curentului simbolist, de la Baudelaire si Mallarmé pana la Bacovia si congenerii lui de pe plaiul mioritic, se sprijina pe invariantii filosofiei oculte si pe cautarea supranaturalului ca un antidot al exceselor materialismului si pozitivistmului atunci la moda. Va cer prea mult daca va rog insa sa reluati lectura oricarei introduceri mai serioase in miscarea simbolista? Ati putea incepe cu Manifestul Simbolist al lui Jean Moréas (1886). Veti gasi acolo dovezile pe care, probabil, memoria Dvs preocupata de deliciile „gastronomiei ascetice“ le-a uitat, si veti putea intelege (poate) ca ocultismul a fost recunoscut cu mult inaintea acestui umil studiu al meu ca fiind trapa de acces a poetului simbolist inspre subconstient si supraconstient, o scala coeli pe care poetul dix-neuvieme-ist cobora in lumea reala in rol de oficiant de mistere, de medium sau hipnotizator doar pentru a ne vorbi de o mistica practicata nemijlocit, cu ardoarea unui credo. Nu as fi indraznit sa va trimit la biblioteca, dar fiindca sunt convins ca background-ul Domniei voastre considera astfel de preocupari o pierdere de timp, indraznesc sa va rog sa primiti aceste glose ale mele si sa le tratati cu deferenta hobby-ul dvs preferat, pe care il practicati cu generozitate pe acest blog al meu: „pierderea timpului“...
=  Dle Cernătescu	ioan albu [11.Oct.08 21:40]
You don't know shit despre background-ul meu, așa că te rog să mă scutești de recomandările dumitale. Argumentele dumitale ignoră senin regulile logicii, dar nici eu n-am să te timit la bibliotecă, convins fiind dinainte că asta n-ar fi pentru dumneata decât un nou prilej de a te lansa, cu suficiența dumitale vană, într-un nou delir, pretențios și bombastic, făcând pe spiritualul și pe doctul. Și în legătură cu marota asta a dumitale, ocultismul, și cu Bacovia, ai face bine să te întrebi dacă nu cumva ești în situația ăluia care avea numai un ciocan și din cauza asta toate lucrurile din jur i se păreau cuie.
=  Despre un anume background, cu prere de rau	Radu Cernatescu [12.Oct.08 12:08]
Dle Albu, Comentariul Dvs e la un nivel prea scund pt a va putea raspunde. Adaug doar ca v-am trimis la o biblioteca sateasca numai si numai pentru ca vad ca la una de carti rare nu puteti avea acces.
=  dle Cernătescu	ioan albu [12.Oct.08 17:01]
punem pariu ca stau la un sfert de oră de câteva biblioteci cel puțin la fel de mari ca cea mai mare pe care ați văzut-o în viața dvs? și că în unele dintre ele îmi petrec destul timp de câteva ori pe săptămâă? vă repet, dle Cernătescu, nu știți absolut nimic despre mine sau backgroundul meu.
=  multumesc	Anni- Lorei Mainka [12.Oct.08 19:12]
autorului pentru eseu si lui Dorin cozan pentru atitudine
=  despre biblioteca	Manuela Manolescu [12.Oct.08 22:30]
Domnule Albu, referitor la biblioteca aflata la un sfert de ora de locuinta dumneavoastra, am sa va povestesc ceva amuzant. Niste reporteri merg intr-un sat pentru a face un reportaj despre cum isi petrece timpul baciul Ion. Il roaga sa povesteasca ce face in cursul zilei. - Da pai, dimineata ma scol, si trag un pahar de palinca... - Stai, bace Ion. Nu va fi bine sa afle toata tara ca deja la prima ora bei. Spune ca citesti ziarul... - Na, atunce... dimineata ma scol, citesc ziarul. Dupa aia dau la porc sa mance, dupa care mai citesc inca un ziar. Pina la pranz lucrez in atelier, in care timp citesc vreo doua-trei carti. La masa mai citesc vreo doua reviste, iar seara adun roadele de pe camp, dupa care urmeaza presa de seara. Dupa cina ma duc la biblioteca satului cu prietenii ( e la un sfert de ora de casa mea), iar la 10 cind se inchide biblioteca, merem cu toata trupa la Costel, ca el are tipografie. Sper ca aveti simtul umorului. Cu respect
=  revin	ioan albu [12.Oct.08 21:41]
cu scuze, adversitățile de idei trebuie să rămână doar atât, iar eu mă tem că am fost prea pătimaș.
=  cu parere de rau	Manuela Manolescu [12.Oct.08 22:31]
mai ca imi dau lacrimile, domnule Albu. am mai trimis un text pentru dumneavoastra, care cu mare grija din partea celui de sus nu a ajuns la domnia voastra cu acelasi respect
=  Re:	Radu Cernatescu [13.Oct.08 15:07]
Poate ca adeptii filosofiei oculte chiar fac parte de pe un alt continent decat dl Albu, un continent ramas intr-un univers heliocentric, privind ei mai mult in oglinda trecutului, decat in vitrinele modelor si curentelor, dar intelegand angoasele omului nou si asumandu-si d-intru-nceput statutul de extraterestrii printre semenii lor. Multumesc dnei Mainka si dnei Manolescu pt vizitele domniilor lor.
=  Dle Cozan	Radu Cernatescu [13.Oct.08 16:23]
Ii permiteti autorului sa preia titlul Dvs din-tru-nceputul acestor glose, Secretul lui Bacovia? Mi se pare ca are o mai mare aderenta la text si context.
=  .	dorin cozan [13.Oct.08 17:00]
desigur, daca vi se pare ok
=  nu contest	Dolcu Emilia [16.Oct.08 22:29]
Atat « lectura analitica » cat si « nuantele interpretarilor impresioniste » subinteleg o cercetare atenta si invalideaza opozitia pe care va construiti fraza. Nu exista incompatibiliatate intre « substanta » unei poezii si nuantele interpretarii ei, fie ele si impresioniste, cele din urma incercand s-o capteze pe cea dintai. De ce eticheta de « poet al toamnei » e minimalizatoare si nu si cea de « mare si nestiut mistic » ? Mai ales ca marimea nestiutului mistic ar trebui dedusa din cea a predecesorilor, despre care, de fapt, e vorba in textul dumneavoastra. Si nu credeti ca marele si nestiutul mistic a batut la portile Occidentului, intre ghilimele, cele mai oculte? Bacovia este poet al noptii in masura in care e poet al toamnei. Reciproca nu e valabila. Si apoi, atribuiti noptii ca, de altfel, si « filozofiei » bacoviene valente care nu-i sunt proprii. Nu contest ca un Bacovia mistic poate fi un demers posibil. Dar pentru ca el sa fie plauzibil, ar trebui o mai indelunga familiarizare cu alchimia versului bacovian. In general vorbind, forta unui vers nu consta doar in simbolurile pe care le inchide. In ce priveste, limba textelor dumneavoastra, ea are darul de-a face material imaterialul. Contactul cu eruditia care va e proprie si cu patima pe care o puneti in apararea propriilor idei, ii confera o forta rara.
=  Din nou despre butoiul lui Mesmer	Radu Cernatescu [28.Oct.08 19:25]
Ma vad nevoit sa ma repet, simbolismul (si nu doar cel bacovian) s-a nascut din mesmerizarea romantica a cuvantului, care a gasit in moda gothica a romanticilor sursa unei arte metafizice, ideiste, mistice, intr-un cuvant o revalorificare postromntica a filosofiei oculte. De aceasta magnetizare nu a putut scapa nici universul poeziei lui Bacovia, iar radacinile oculte ale poeticii sale sunt tot ce m-a interesat aici. Nu ma dau in vant dupa Bacovia si nu am vrut sa dezvolt aici o monografie analitica a poeziei sale, m-a atras doar (sub)solul fertil al ocultismului, din care acest gen de poezie a incoltit.
=  Note de lectura III	Radu Cernatescu [01.Nov.08 09:17]
Cati mai stiu astazi ca la cenaclul lui Macedonski, la care aderase si Bacovia, sosea in februarie 1898 ilustrul ocultist Peladan, intemeietorul Ordinului Catolic al Crucii cu Trandafiri. Membrii cenaclului Literatorul ii vor oferi „magului franco-asiro-babilonian“ o receptie grandioasa la Cafeneaua Kubler, semn al unei clare afilieri ideatice si, nu la urma, personale.
=  Bacovia, mason fără voie...	Ioan Jorz [01.Nov.08 10:29]
Cernătescule, masonul lui Dumnezeu, am să mor de râs citindu-ți textele. Nu mi-i pot închipui pe frații tăi, întru inițiere, decât țopăind, cu poalele ridicate, strânși într-o horă călugărească, pe tăcute, tresărind, din când în când, la îndemnul: "strângeți hora, nu fiți hoți!..." - atunci când vreunul dintre inițiați, cu "iluminarea" mai scurtă, întrerupe dansul ritualic, pupând, pe rând, sub târtiță, un pui de Crevedia, congelat. De unde le mai scoți? Sugerezi plasarea lui Bacovia în același timp și spațiu cu ocultistul Peladan, numai pentru a-ți susține perorația masonică. Are și speculația o limită, care odată depășită conduce la derizoriu și ridicol. Prea le „tragi” pe toate la temă! Sănătate!
=  „Sugerezi plasarea lui Bacovia în același timp și spațiu cu ocultistul Peladan“	Radu Cernatescu [01.Nov.08 11:35]
Nu sugerez :)))), e dovedit de istoria literara. Daca nu ati fi preocupat doar de „puii de Crevedia“ ati putea citi la Muzeul Literaturii Romane sau macar la Biblioteca Academiei ziarele vremii.